Este admirabil felul în care procurorul general Augustin Lazăr reușește să folosească istoria în favoarea sa! Astăzi, mă așteptam ca domnia sa să iasă și să anunțe că renunță la a mai candida pentru un nou mandat la conducerea Ministerului Public, pentru a nu permite, la 30 de ani de la căderea comunismului, să mai fie aduse în discuție rolul și independența procurorilor în regimul Nicolae Ceaușescu.
Nu numai că nu a fost așa, dar procurorul Lazăr a ieșit în fața presei și ne-a anunțat că subalternii săi au trimis în instanță Dosarul Revoluției din 1989.
Bravo lor, aș exclama dacă nu aș observa că Lazăr folosește istoria, mai exact istoria recentă a României, ca pe jaloane în propria carieră.
Să mă explic. Augustin Lazăr a lansat, după numirea sa la Parchetul General, în primăvara lui 2016, moda comunicatelor ”ritualice”. Este comemorarea Mineriadelor? El anunță că a terminat dosarul venirii minerilor la București! Suntem în decembrie? Sare Lazăr și ne informează că dosarele Revoluției au fost extinse! E 14 iulie? Cercetează distrugerile de la Bastilia! 4 iulie? Americanii acuzați că au sustras pământuri de sub nasul Imperiului Britanic sunt trași la răspundere.
Rețeta a descoperit-o pe 13 iunie 2016 când, așa cum e normal, încărcătura emoțională este crescută. Parchetul General anunța redeschiderea dosarelor Revoluției, închise și apoi redeschise la presiunea instanțelor europene. Redeschiderea se făcuse printr-o decizie a Înaltei Curți, anunțată chiar în acea zi de luni, care accepta o cerere a procurorilor. În mod ritualic, personajele cele mai înjurate în fiecare an în iunie, Ion Iliescu, Petre Roman și alții, deveneau inculpați în dosarele evenimentelor din decembrie 1989. Tactica se repetă pe 14 iunie 2017, când Parchetul General anunță exact în acea zi de normală comemorare că a trimis în instanță dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Pe 14 noiembrie 2017, când puținii români care mai știu ce s-a întâmplat la Brașov în 15 noiembrie 1987, Parchetul condus de Augustin Lazăr anunță că a deschis un dosar legat de acele evenimente și că: "În cauză au fost audiate majoritatea persoanelor vătămate care au fost cercetate şi condamnate în anul 1987 pentru participarea la revolta anticomunistă de la Braşov. De asemenea, au fost efectuate cercetări în vederea identificării lucrătorilor de miliţie şi securitate care au întocmit actele de urmărire penală privind pe participanţii la revolta anticomunistă de la Braşov sau care au dispus măsuri de urmărire informativă a acestora pe întreaga perioadă în care, în mod nelegal, după publicarea Decretului nr. 11/1988 privind amnistierea unor infracţiuni şi reducerea unor pedepse, s-a menţinut obligaţia de a nu părăsi domiciliul obligatoriu, stabilit în diverse judeţe ale ţării".
În fine, pe 18 decembrie 2018, când iar ne pregăteam de o comemorare a Revoluției, Parchetul a ieșit cu un comunicat dur în care anunța că a extins cercetările în dosarul Decembrie 1989. Este vorba de celebrul comunicat în care eram anunțați că procurorii au stabilit că revolta populară a fost deturnată de o lovitură de stat.
Este clar că nu avansarea în cercetările unor asemenea dosare este deranjantă, dimpotrivă, măcar să-i țină Dumnezeu în forță, să le termine pe toate, dar potrivirea lor pe datele din calendar este supărătoare, ne ia drept proști și, dacă nu reacționăm pe măsură, nu facem decât să confirmăm că suntem dispuși să credem orice gogoașă.
Acum, când cariera lui Lazăr este în cumpănă, dosarul Revoluției a ieșit ca prin minune din sertarele subalternilor și s-a pus pavăză între el și cei care îl acuză de colaborare cu organele de represiune din anii cei mai întunecați ai Epocii de Aur.