Un experiment EVZ demonstrează cum și cât de repede poți ajunge militar și cât adevăr există în isteria creată de mobilizarea rezerviștilor.
Încorporarea în Armată, de teama căreia tremură în aceste zile toți tinerii între 20 și 35 de ani, începe cu apăsatul la o sonerie a unei clădiri de pe strada Thomas Masaryk din București.
Aici, printre sedii de firmă și vile cu BMW și Porsche-uri în parcare, se află sediul cochet, proaspăt văruit, al Comisariatului Militar de Informare și Recrutare din Sectorul 2.
M-am prezentat aici pentru a afla cum și cât de repede pot ajunge militar în atmosfera actuală dată de isteria mobilizării generale a Armatei Române, în contextului conflictului dintre Ucraina și Rusia.
Recrutare instant
După ce am apăsat timid pe soneria de la numărul 22, am așteptat, conform legendelor bătrânilor, să fiu întâmpinat de vreun caporal dur, care să mă ia la șuturi verbale. Probabil din cauza acestui stres, nu am auzit vocea de dincolo de ușă care mă invita să intru. Așa că am apăsat din nou pe sonerie, mai insistent. Acum aud glasul suav: „Am spus deja să intri!”.
Am deschis ușa stradală metalică și am pășit pe un hol, lung de vreo cinci metri. Părea că mă reîntorc în copilărie și mă aflu în anticamera unui dispensar din Epoca de Aur: era curat, dar anost de la griul pereților.
La capătul încăperii era un ghișeu ca la Finanțe, în spatele căruia se afla posesoarea vocii. În locul durului care să șteargă cu mine pe jos, am dat de un militar femeie care îmi zâmbea larg și care m-a rugat să-i spun cu ce mă poate ajuta. Are puțin peste 40 de ani, păr brunet și, probabil de la statul la ghișeu, a luat puțin în greutate. Am început să-mi joc, prost, rolul de posibil recrut și am întrebat anapoda despre cum se face recrutarea și în cât timp sunt selectat.
Din explicațiile primite am priceput că am nevoie de: „buletinul de identitate, acte medicale și de studii, iar cazierul să fie curat. Dacă ai toate actele, poți intra și acum la recrutare”, turuie militarul.
Despre isteria mobilizării generale, femeia - soldat are rezerve că tinerii sunt la curent cu știrile. „Este liniște la noi. Nu a fost niciun puhoi de oameni care să dorească să intre în Armată. Nu sunt nici tineri care să întrebe dacă serviciul militar este obligatoriu. Cred că la cât de aiurită e generația asta, tinerii sunt ocupați cu Facebook-ul și cu jocurile, habar nu au de conflictul din Ucraina”, este șăgalnică femeia.
15 voluntari într-o zi, recordul Armatei
M-am arătat interesat de tot și încerc să aflu și despre „capra vecinului”, să văd câți și cine se mai înrolează. „În medie, vin cam 4-5 tineri pe zi să se intereseze: 15 a fost recordul de doritori care au venit să afle ce înseamnă viața în uniformă”, explică ea, mândră că a fost de serviciu în ziua performanței.
Mai aflu că salariul pentru soldați este de 1.500 de lei, dar masa și cazarea sunt gratuite, iar cu facultate devin ofițer cu o soldă de peste 2.000 de lei.
Plictiseala de pe Căderea Bastiliei
Mi-am încercat norocul și la Comisariatul din Sectorul 1, situat pe strada Căderea Bastiliei. Clădirea este învecinată cu o grădiniță particulară. Dacă în curtea prichindeilor totul strălucește și gazonul îți fură privirea, în ograda Armatei totul este fad, doar ciment și „cușca” unui portar plictisit. Aici, clădirea este și mai ponosită față de cea din Sectorul 2. Pentru a respecta legea, militarii au construit o rampă din tablă destinată persoanelor cu handicap, care pare mai șubredă decât un podeț din Mehedinți lovit de viitură. Și aici, după intrare dau de „ghișeul de la Finanțe”. Nu mai am noroc, nu e nicio femeie la biroul de informații. „Nu a venit mai nimeni astăzi să se intereseze de încorporare și de schimbările legate de noul model de certificat medical pentru încorporare”, mă lămurește militarul de serviciu
De la civil la militar, în patru pași simpli
Din cele două vizite la Comisariatele militare din Capitală am reușit să înțeleg care sunt pașii principali pentru a ajunge să îmbrac uniforma militară.
1. Mai întâi trebuie să mă prezint la Comisariatul județean sau la cele din Capitală, cu cartea de identitate, actele medicale și de studii și cazierul.
2. Apoi, la Comisariat sunt luat în evidență și sunt pus să semnez declarația că vreau să urmez serviciul militar.
3. Dacă aș trece de analiza sumară de la comisariatul local, de un eventual control medical suplimentar și sunt și de acord să respect regulamentele, sunt repartizat apoi la un centru de instruire zonal. Este o perioadă de pregătire, verificare și instruire a candidatului, care durează între două și patru luni. Aici se susțin probe psihologice, probe fizice și interviu de evaluare finală.
4. Dacă finalizez stagiul de pregătire cu bine, mi se va propune un contract de muncă de trei ani ca soldat sau gradat (în funcție de studii) în cadrul Armatei. Această ofertă va ține cont în primul rând de nevoile Forțelor Armate (dacă este nevoie de tanchiști, marinari, artileriști) și nu doar de opțiunea