Regula ambasadorilor mafiei româneşti în Europa: „Nu vin în ţară decât pentru crimă, m-ai înţeles?". Cine a fost traficantul fără chip al drogurilor, supranumit Don Corleone. COSA NOSTRA de ROMÂNIA

Torino, Londra, Nisa, Madrid şi Alicante sunt o parte dintre orașele unde mafia autohtonă și-a extins afacerile şi influenţa. Multe dintre aceste grupări au dus bătălii sângeroase cu clanurile albanezilor.

Unul dintre primii reprezentanţi ai mafiei autohtone care şi-a întins influenţa în afara ţării a fost Alexandru Sava Docmanov. În anii 90 a ajuns la o asemenea puterea încât aducea la un singur transport sute de kilograme de droguri din America de Sud pe care apoi le direcţiona către Vestul Europei.

Deşi a fost considerat lordul drogurilor din România, presa vremii nu a reuşit să-l fotografieze, fiind supranumit şi traficantul fără chip. Acesta avea reţele în Ungaria, Cehia, Polonia, Italia, Franţa, Germania şi spaţiul iugoslav.

Legenda care s-a asezat în jurul sau spune ca acesta avea relatii cu cartelurile drogurilor din America de Sud, de unde aducea droguri- din ţări ca Republica Dominica, Argentina, Columbia, Costa Rica, Brazilia - in Portul Constanta. Substanţele ilegale erau apoi depozitate în România, care era stat tranzit, dupa care erau exportate în Uniunea Europeana din care Romania nu a facut parte până în 2007. Un singur transport de-al sau a fost descoperit de autoritati. 107 kilograme de heroină erau ascunse intr-o statuie de metal care venise in Constanta cu un transport din Brazilia.

Adversarii Cordunenilor au cucerit Torino

Italia a fost prima țintă a grupărilor de infractori români odată cu intrarea României în Uniunea Europeană. Interlopii români au fost mai atrași de Torino decât de capitala Roma, asta și pentru că orașul din Nordul Italiei se află în apropierea graniței cu Franța și Elveția.

Fostul boxer Viorel Oarza a pus la punct cel mai cunoscut clan din oraş, despre care presa locală a susţinut că ar fi controlat întreaga comunitate de 100.000 de români din Torino. Cum din 2009, Oarza se afla după gratii in Italia, pentru tentativa de omor, ordinele sunt transmise lui Eugen Paun, zis "El Padrino" şi sotiei lui Oarza, Alina Ursache, cunoscutra drept „regina cardurilor clonate”, arestată apoi la Iasi in baza unui mandat italian. Membrii grupării denumită Brigada aveau tatuat pe corp o cruce malteză.

Oarza coordona o mica armată, in jur de 100 de oameni. "Ierarhic, sunt organizati ca mafioţii. Sunt grade specifice: naş, general, sageată si in final, sclav”, explica Luigi Silipo, seful Brigazii Mobile din Torino.

Isi disputau zonele de influenta in Torino, mai ales locurile in care stau cersetorii sau prostituatele. Acum patru ani, în acest local a avut loc o rafuiala cu arme de foc intre romani si rivalii albanezi.„Nu vin la Iaşi decât pentru crimă, m-ai înţeles?“, i-a spus, pe înregistrări, Oarză vărului său din Iaşi care i-a cerut ajutorul în lupta cu Cordunenii.

Casa Transilvania din centrul Italiei

Gruparea "Casa Transilvania", denumita aşa de carabinieri după numele localului deţinut de unul din capii reţelei în Italia, era specializată în proxenetism, spargeri, furturi din locuinţe şi tâlharii. Românii au pus mai întâi stăpânire pe câteva oraşe din zona de est a Italiei, iar anchetatorii italieni spun ca in 2012 a inceput razboiul pentru supremaţie cu mafia albaneza. Membrii Casei Transilvania au eliminat rapid concurenţa.

Capii reţelei erau Paul Hosu şi Vasile Bratu care la rândul lor erau într-un conflict. Procurorii italieni anchetate 240 de persoane, printre care si 100 de romance - fortate de membrii retelei sa se prostitueze.

Fiica unei judecătoare printre prostituate

O altă grupare de proxenetism şi tâlhării care s-a extins în urmă cu un deceniu în afara ţării a fost cea coordonată de Georgel Bratu şi avea stabilite ambasade în Torino si Tenerife. Au fost prinnşi la mijlocul deceniului trecut şi s-a descoperit că obţinuseră 1,5 milioane de euro din exploatarea a 60 de tinere. Surprinzător, din reţea făcea parte ca proxenetă şi prostituată, aşa cum susţin procurorii, şi fiica judecătoarei Mihaela Dăscălescu de la Judecătoria Galaţi. Colegii magistraţi ai acesteia i-au dat doar o condamnare cu suspendare fetei sale.