Germania a eliminat Rusia din lista partenerilor, în noua conceptie a politicii naționale de securitate.
Acest lucru este precizat în ediția actualizată a așa-numitei „Cărți albe” – un document care descrie amenințările la adresa țării. Potrivit Die Welt, noua ediție urmează să fie aprobată și transmisă Cabinetului înainte de vacanța de vară. „Cartea albă” a fost pregătită de Ministerul german al Apărării, cu participarea altor agenții de forţă din stat. Documentul, care are 80 de pagini, este actualizat pentru prima dată din 2006.
Autorii documentului consideră că Rusia este o „provocare pentru securitatea continentului”. Ei au indicat o serie de manifestări periculoase ale rușilor care justifică noua abordare: schimbarea unilaterală a frontierelor, promovarea intereselor prin metode violente în Crimeea și estul Ucrainei și nerespectarea tratatelor internaționale. Se remarcă, de asemenea, că Rusia se întoarce cu spatele la Occident, consolidează competiția strategică și crește activitatea militară la frontierele externe ale UE. De asemenea, autorităţile germane sunt preocupate de „utilizarea comunicațiilor digitale pentru a influența opinia publică, de la controlul neoficial al discuţiilor în rețelele sociale, până la manipularea știrilor”.
Această schimbare fundamentală a poziţiilor germane, deşi în continuare nuanţate, a fost respinsă de către Moscova. În termeni diplomatici, Rusia a transmis că abordarea germană în ceea ce o priveşte este în măsură să determine posibile confruntări între cei doi actori, dar şi între Rusia şi UE, respectiv NATO, actori multinaţionali ce conţin Germania.
De altfel, în perspectiva summitului NATO de la Varşovia, de luna viitoare, dar şi în perspectiva definitivării Strategiei de Securitate Globală a UE, ce urmează a fi prezentată la sfârşitul acestei luni de către doamna Mogherini Consiliului European, Rusia a abordat o comunicare mult mai nuanţată, abandonând ameninţările şi constrângerile, respectiv strategia de inoculare a fricii cetăţenilor europeni, şi a anunţat, prin vocea ministrului de Externe Lavrov, că Rusia nu va ataca niciodată NATO, însă problema sa este extinderea Alianţei spre Est şi mutarea insfrastructurii militare a Alianţei spre Est. În acelaşi ton, şi reprezentantul Rusiei la NATO, ambasadorul Grushko, a susţinut că NATO nu va ataca niciodată Polonia, insistând că nu ar fi nevoie de amplasarea unor trupe suplimentare pentru reasigurarea flancului Estic al NATO şi că acest demers nu face decât să menţină SUA în regiune, spre a controla această frontieră a Alianţei.
Ceea ce nu spune şi nu explică comunicatele diplomaţiei ruse ţin de încălcarea dreptului internaţional de către Moscova, de utilizarea forţei pentru modificarea frontierelor în Europa, de războiul informaţional derulat de Rusia în miezul Europei, nu numai la frontiere şi în spaţiul post-sovietic. În egală măsură, sunt ocultate şi rămân nejustificate pretenţiile de impunere a unui drept de veto al Rusiei asupra soluţiilor de securitate şi spaţiu economic comun ale statelor din fosta Uniune Sovietică. Aşa cum nu e justificată nici pretenţia de a bloca integrarea în NATO a statelor din Balcanii de Vest, care sunt o regiune departe de frontierele Rusiei, iar extinderea NATO acolo, în spatele României şi Bulgariei, nu fac decât să completeze spaţiul euroatlantic, nu să înainteze spre Rusia.
Însă problema cea mai delicată rămâne respectarea principiilor Actului Fondator Rusia-NATO – ce menţionează respectarea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei statelor – în paralel cu pretenţia de a limita opţiunile acestor state de a decide în materie de politică externă, securitate şi apărare. Impunerea suveranităţii limitate acestor state şi refuzul de a li se permite integrarea în NATO, ca şi impunerea soluţiilor de securitate la nivel european şi pretenţiile de a domina prin veto dezvoltările din această regiune, nu pot fi explicate de temerile de securitate legate de extinderea NATO.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.