După doborârea avionului rus Suhoi care a traversat teritoriu Turciei, relaţiile ruso-turce s-au alterat în mod accelerat.
Nu-i vorba că poziţionările diferite în Siria erau deja o bază serioasă de probleme între cele două capitale, odată ce Rusia susţinea conducerea lui Bashar al Assad, iar Turcia cerea eliminarea sa de la conducerea statului sirian, ca precondiţie pentru soluţionarea problemelor pe teren.
Acum lucrurile s-au mişcat mult în spaţiul serviciilor secrete, operaţiunilor speciale şi acuzaţiilor de spionaj. Mai întâi, acţiunile de asasinate comandate ale diasporei şi liderilor ceceni, tolerate cumva de către Turcia, au explodat mai peste tot prin operaţiuni de eliminare a cecenilor implicaţi în războiul din Siria-Irak şi care doresc să revină acasă. Acţiunile s-au mai soldat cu identificarea asasinilor, cu aarestări sau reţineri măcar ale autorilor sau cu apariţii mediatice, care altădată lipseau cu desăvârşire şi se decontau la nivel informal, diplomatic sau între serviciile de informaţii.
Este deja cunoscut ultimul caz, datând din luna aprilie, atunci când autorităţile din Turcia au reţinut doi cetăţeni ruşi, suspectați de implicare în asasinarea lui Abdulvahid Edelgireev, islamist cecen, administrator al „Kavkaz-Center” – agenţie de ştiri fondată de separatişti ceceni. Este vorba despre, Iuri Anisimov, în vârstă de 52 de ani, și Alexander Smirnov, în vârstă de 55 de ani, care au fost arestați pe 8 aprilie la Istanbul, în timpul unei operațiuni speciale a serviciilor din Turcia (MIT). Ruşii au refuzat să dea declaraţii de orice fel în timpul anchetei.
Potrivit anchetatorilor, rușii au sosit în Turcia cu pașapoarte false. În timpul percheziţiilor la ei s-au găsit legitimaţii false Interpol, o serie de fotografii ale oficialilor ruși, carduri de memorie USB, cinci telefoane mobile cu informații despre operaţiune, precum și bani (dolari SUA). Pe stick-urile USB au fost găsite fotografii ale camerelor de supraveghere din câteva locuri de parcare, plăcuţe auto false, camere de hotel etc. Suspecții şi-au notat activitatea camerelor de supraveghere prin fotografierea la fiecare oră a poziției acestora, în pregătirea operaţiunii prin evitarea identificării lor de către autorităţile turce.
Ultimul episod al acestei părţi a conflictului ruso-turc şi a războiului tăcut este faza pe spioni capturaţi. În mod independent sau ca replică la operaţiunea MIT dată şi publicităţii, Ahmed Sakha Unlu, un cetăţean turc de 72 de ani bolnav de cancer, venit să facă tratamentul radiologic şi cu citostatice, a fost arestat săptămâna trecută în hotelul său din Moscova sub acuzaţiile de spionaj împotriva Rusiei şi mutat ulterior la închisoarea Lefortovo destinată arestaţilor care nu au fost încă prezentaţi în instanţă şi condamnaţi.
Ahmed Unlu are o colecţie de boli printre care cancer, diabet, probleme cardiace şi varice. E un om de afaceri cunoscut şi inginer agricol, considerat până de curând un prieten al Rusiei, până la întâmplările din teatrul de operaţiuni din Siria. E şi motivul pentru care se trata în Rusia. Deja i se dăduse de către medicii ruşi o speranţă de viaţă de doar un an. Mai mult, acuzatul turc nu a fost lăsat să vorbească cu un avocat şi nici nu a putut fi vizitat de către reprezentanţii consulatului turc din Moscova.
Doctorii din închisoare susţin că arestatul, deşi a vorbit despre bolile sale multiple, nu a putut prezenta documente care să probeze starea sa de sănătate, motiv pentru care s-a considerat că poate suporta regimul de detenţie. Ciudat este şi faptul că despre cazul Mohamed Unlu a comunicat Comisia de Supraveghere Publică, un ONG specializat în apărarea drepturilor omului în închisorile ruse, şi nu consulatul sau autorităţile turce.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.