Distrugerea Califatului Islamic al ISIS din Siria și Irak și luptele nemiloase duse de trupele lui Bashar al-Assad împotriva grupări jihadiste au efecte devastatoare asupra stabilității Peninsulei Balcanice.
Distrugerea Califatului Islamic al ISIS din Siria și Irak și luptele nemiloase duse de trupele lui Bashar al-Assad împotriva grupări jihadiste au efecte devastatoare asupra stabilității Peninsulei Balcanice. În prezent, peste 500 de prizonieri islamiști originari din Balcani se află în închisorile kurde și urmează să fie repatriați în scurt timp. Mai există și foști luptători ai ISIS care sunt încă liberi și încearcă să ajungă acasă prin forțe proprii.
Întoarcerea jihadiștilor care au luptat în Siria și Irak înseamnă pentru țări ca Albania, Bosnia Herțegovina sau chiar Macedonia de Nord un risc imens. Și nu e vorba numai despre teama că acești luptători ar putea declanșa acțiuni teroriste, ci și despre pericolul real ca ei să preia conducerea islamiștilor locali, adică a celor radicalizați de uriașa mașină de propagandă jihadistă care acționează în regiune.
E o problemă pe care state ca Albania, Macedonia de Nord și Kosovo o iau în serios. În programele de deredicalizare din aceste țări sunt incluși atât cei întorși din Orientul Apropiat, cât și jihadiștii care nu au părăsit niciodată regiunea. Potrivit ziaristului italian Giovanni Giacalone de la ilgiornale.it, circa 1200 de islamiști din Balcanii de Vest au luptat în Siria și Irak de partea ISIS.
Cei mai mulți, 403, au plecat din Kosovo, un număr destul de mare, dacă ne gândim că această provincie care s-a separat de Serbia are sub două milioane de locuitori. Voluntari pentru cauza ISIS au dat, însă, și Albania (180-200 din 2 873 000 de locuitori), Bosnia Herțegovina (aproximativ 350 din 3 507 000 de locuitori) și Macedonia de Nord (156 din 2 074 000 de locuitori).
Conform Departamentul de Stat al SUA, țările din regiune au probleme serioase în a ține sub control amenințarea islamistă, din cauza deficitului de resurse umane și economice, a comunicării slabe dintre forțele implicate în combaterea acestui fenomen, dar și a lipsei de experiență în ceea ce privește investigațiilor antiteroriste.
Departamentul de Stat e, însă, mulțumit de modul în care Albania a reușit să obțină victorii împotriva terorismului, grație și colaborării cu agenții din Statele Unite și Uniunea Europeană. Mult mai gravă este situația din Bosnia Herțegovina, unde se constată deficiențe impoertante. De exemplu, Agenția de Investigații și Protecție de Stat are doar 25 de oameni care se ocupă de investigațiile legate de terorism. Problema personalului este atât de gravă încât, în 2017, Ministerul Securității a propus dublarea numărului de posturi, dar problema nu a fost rezolvată nici până acum. În plus, în Bosnia există o colaborare foarte slabă între agenții și forțele de poliție din cauza tensiunilor etnice care persistă în această țară.
De altfel, situația din Balcanii De Vest este cât se poate de propice pentru rețele jihadiste, pentru că instituțiile din regiune sunt slabe, tensiunile interetnice sunt mari, iar contextul socio-economic este dificil. E, practic, vorba de o situație comparabilă cu cea din nordul Caucazului între anii 1990 și 2000, iar urmările nu pot fi mult diferite, existând chiar riscul unei insurgențe armate. Dar nu numai țările din regiune care au o comunitate musulmană foarte puternică sau chiar majoritară ar putea avea probleme.
Propaganda islamistă vizează și diaspora balcanică din Europa. E cazul celor 4 kosovari arestați în martie 2017 la Veneția în timp ce plănuiau un atac asupra podului Rialto. „Celula a fost angajată într-o adevărată activitate de auto-instruire pentru a se pregăti pentru activități criminale și atacuri, pe de o parte prin exerciții fizice și, pe de altă parte, prin examinarea videoclipurilor ISIS”, declara la momentul respectiv procurorul adjunct al Veneției, Adelchi D'Ippolito.
Banii nu le lipsesc jihadiștilor.
Ziariștii italieni susțin că infiltrarea economică a Turciei și a Qatar-ului în țări precum Albania, Macedonia de Nord, Kosovo și Bosnia, merge mână în mână cu propaganda Frăției Musulmane. ONG-uri islamice cu resurse financiare și-au făcut un scop din a-și impune dominația asupra islamismului din Balcani. Practic Frația Musulmană și wahhabism-ul, prezent nasiv în Bosnia, își dispută supremația. Există, însă, și alte grupări, precum Mujaheidinii Poporului Iranian.
Această organizație, care acționează în Albania, s-a născut în 1963 pentru a lupta împotriva Șahului Mohammad Reza Pahlavi. Deși în 1979 membrii acestei grupări au participat la tulburările care l-au silit pe Șah să se exileze, ideologia Mujaheidinilor (o combinație între marxism, feminism și islamism) a intrat în conflict cu regimul ayatollahilor, iar organizația a fost interzisă în Iran.
Ulterior, Mujaheidinii Poporului Iranian s-au mutat în Irak, de unde au desfășurat campanii împotriva regimului de la Teheran. Deși unele servicii occidentale încearcă să se folosească de Mujaheidini pentru a destabiliza regimul islamist șiit de la Teheran, în Albania activitatea acestei organizații nu face decât să agraveze tensiunile existente.
Analiza jurnaliștilor italieni, de altfel extrem de laborioasă și interesantă nu ține însă seama de recentele tensiuni dintre Turcia și Grecia, tensiuni care ar putea arunca în aer butoiul cu pulbere din Balcani.
În încercarea de a-și promova pretențiile economice în Mediterana de Est, președintele turc Erdogan ar putea folosi arma imigrației în masă, ba ar putea chiar să instrumentalizeze în interesul său dorința de luptă a islamiștilor din Balcani și a celor care fug din Idlib de teama răzbunării lui al-Assad.
E un scenariu de coșmar pentru care Uniunea Europeană ar fi bine să se pregătească.