Republica Moldova a fă- cut primul pas concret în combaterea războiului informațional. Majoritatea a pregătit o propunere legislativă de modificare a Legii Audiovizualului potrivit căreia sunt eliminate toate emisiunile informative, de comentarii politice și militare ale statelor care nu sunt semnatare ale convenției Europene privind televiziunea transfrontaliere(adică toate statele europene, SUA și Canada).
Astfel, vor fi eliminate de la retransmisie programele de această factură din federația Rusă, dar nu vor fi eliminate programe întregi ca în Ucraina sau în unele state baltice. Măsura pare a fi una echilibrată dar cu impact puternic pe termen mediu. Î n perioada difuzării acestor tipuri de emisiuni, cei care retransmit aceste emisiuni sunt obligați să propună alte programe. În caz contrar, se merge de la amendă în două etape în crescendo la suspendarea licenței de emisie.
În același timp, Președintele Parlamentului desfășoară o dezbatere cu mass media și societatea civilă pentru a obține sprijinul pentru noi măsuri pe această dimensiune, a luptei împotrivaa propagandei ruse, iar Ministerul de Interne implementează un program de 250 mln dolari cu FBI pe aceeași temă. Scopul este acela de a elimina din spațiul public propaganda rusă și pro-rusă. I nteresantă este și definirea în premieră prin lege a ideii de securitate informațională care înseamnă „ansamblu de măsuri în vederea asigurării protecției persoanelor, societății și statului de eventuale tentative de dezinformare și/sau de informare manipulatoare din exterior și neadmiterii provocărilor cu caracter mediatic îndreptate împotriva Republicii Moldova.”
Iar Securitatea informațională devine temei de intervenție a statului în activitatea mass mediei libere, dar strict a celei stră- ine care nu respectă prevederile legislației europene în materie de emisiuni cu transmisie transfrontalieră. Deși măsura se menține în limitele unor prevederi europene și marchează respectarea libertății cuvântului și a presei, impactul aplicării ei va fi unul important în spațiul public al Republicii Moldovaa, pe termen mediu. Firește că această măsură legislative nu ar avea efect major dacă nu s-ar aplica în limite strice și cu supervizarea societății civile și a asociațiilor profesionale de media. În plus, credibilitatea unei asemenea mă- suri e cea care va da seriozitatea funcționării și a celorlaltor instrumente instituționale de contracarare a propagandei, dezinformării, măsurilor active și celorlaltor instrumente de combatere a războiului informațional prin intermediul mediei în Republica Moldova.
În motivația legii intră referiri extinse la acte ale Parlamentului European și Consiliul Europei - Analiza Parlamentului European Strategia de comunicare a UE cu o viziune pentru contracararea propagandei; Studiul Consiliului Europei - Libertatea de exprimare și media audiovizuală, luând act și de jurisprudenfa CEDO, aprilie 2016. De asemenea, este trecută în revistă evaluare unor studii românești în materie care menționează faptul că „prin intermediul unor instituții de presă se creează și se întreține din exterior o imagine deformată asupra politicii și situației interne din statul vizat, opinia publicăfiind astfel intoxicată. Prin aceste acțiuni se urmărește: destabilizarea internă, declanșarea unor confruntări interne pe motive diverse (religioase, etnice, economice, ș.a.), care să justifice o eventuală intervenție militară din exterior; stimularea acțiunilor destabilizatoare ale unor grupări extremiste interne; demobilizarea cetățenilor; diminuarea încrederii cetățenilor în capacitatea instituțiilor statului de a rezolva problemele cu care se confruntă societatea.”