Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a anunțat, marți seară, 7 decembrie, în urma ședinței coaliției de guvernare, ce se va întâmpla cu pensiile și salariile românilor, un subiect extrem de mediatizat, în contextul în care politicienii au viziuni diferite asupra acestei spețe.
Reprezentanții partidelor aflate la guvernare au purtat, marți, mai multe discuții pe tema necesarului de bani de care este nevoie în România pentru achitarea salariilor și pensiilor majorate promise, precum și despre investițiile și reformele ce ar urma să aibă loc în anul 2022.
„Când deja ai un Guvern care urmează să intre complet, și cu secretari de stat, șefi de companii, șefi de agenții, în pâine, e absolut normal să ai mult de discutat, mai ales că sunt două viziuni, sunt două ideologii care trebuie compatibilizate.
Ce se întâmplă cu pensiile și salariile românilor
Un proiect pentru România extrem de important, un PNRR care are nu jaloanele din 2004-2005, nu stegulețe, dar are niște condiționalități extrem de clare. Sperăm să putem aduce primii bani pe casele de marcat, (…) de asemenea pe A3, Autostrada Transilvania, acolo avem facturi de vreo 600 de milioane, să reușim să tragem 130 de milioane din cei 1,8 miliarde care au ajuns deja.
Acestea sunt prioritățile, deci practic programul plus măsurile legate de salarii, de pensii în special, cei 10% acordați pentru pensii, respectiv 25% pentru pensia minimă de 800 de lei, ajutorul pentru persoanele cu dizabilități (…)”, a declarat prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan.
„Adrian Câciu va găsi formula pentru a acoperi banii”
Europarlamentarul liberal a precizat că, în cadrul ședinței coaliției de guvernare, au fost abordate și măsuri cu privire la reformele pe care România trebuie să le demareze, la care, de altfel, s-a angajat și prin PNRR.
„Gândiți-vă că pe măsurile inițiale erau necesare 26 de miliarde necesari pentru anul viitor, pe cele acceptate sunt 13,4 miliarde, urmează ca Adrian Câciu să găsească formula pentru a acoperi acești bani. Inițial pe prima formulă, cu creștere de 7%, erau undeva la 8 miliarde, deci trebuie găsită această diferență, dar se va găsi din încasări. Am discutat de Radarul mărfurilor, de modalitatea în care la vamă se va reuși să se fiscalizeze absolut tot la intrarea în țară. Am discutat despre partea de investiții, prioritizarea pe investițiile din infrastructură”, a spus Rareș Bogdan.
Rareș Bogdan, despre numirea prefecților
În legătură cu numirea prefecților, liberalul a subliniat că au fost discutate două variante de lucru, însă nu s-a ajuns la nicio concluzie finală.
„Am discutat o primă schemă, sunt două variante de lucru pe prefecți, respectiv aici încă nu am ajuns la o concluzie dacă vom merge pe ideea că acolo unde există președinți de consilii județene celălalt partid să dea prefectul. Noi avem 17 președinți de consilii județene, majoritatea grupați în Transilvania, Bucovina, Banat și două județe pe Dunăre, plus Constanța. Cei din PSD au 21 de prefecți, restul fiind UDMR, aceștia sunt în Moldova și sud, Valahia, Dobrogea, sudul Moldovei, Oltenia”, a mai spus Rareș Bogdan.