„Educația, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice reprezintă teme prioritare pentru mandatul meu de Președinte. Sunt domenii esențiale, asupra cărora decidenții politici încă se apleacă prea puțin și, tocmai de aceea, am organizat la nivelul Administrației Prezidențiale grupuri de lucru, grupuri de reflecție, care să producă o serie de propuneri concrete”, a declarat președintele Klaus Iohannis marți, 11 ianuarie, în cadrul unui eveniment în care Administrația Prezidențială a lansat raportul pentru educația privind schimbările climatice.
„Educația este unul dintre pilonii îmbunătățirii răspunsului la schimbările climatice, întrucât educația determină modificarea comportamentului uman, în sensul unei mai mari responsabilități pentru protejarea naturii și a viitorului întregii societăți.
Klaus Iohannis, despre raportul pentru educația privind schimbările climatice
Raportul lansat astăzi semnalează o serie de probleme, dar prezintă și soluții, atât pentru a lărgi accesul la educația privind protecția mediului și combaterea efectelor schimbărilor climatice, cât și pentru fundamentarea unei infrastructuri școlare verzi. Ceea ce ne dorim însă, mai mult decât orice, este să deschidem drumul spre o schimbare de mentalitate. (..) Cu toții ne dorim un mediu curat, fără deșeuri la tot pasul. Cu toții ne dorim să nu ne fie pusă în pericol sănătatea și să fim feriți de efectele devastatoare ale fenomenelor meteo extreme.
Putem reuși asta prin politici publice adecvate, prin instituții care funcționează și care aplică legea, dar, mai ales, prin acțiunile individuale ale fiecăruia dintre noi.
„Acest parteneriat dă rezultate dacă se bazează pe combaterea fake news-urilor”
De aceea, protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice nu se pot realiza fără un parteneriat între instituții și cetățeni. Acest parteneriat dă rezultate dacă se bazează pe combaterea fake news-urilor și pe orientarea asupra unei corecte informări cu privire la problemele de mediu și la cele privind schimbările climatice.
În același timp, trebuie să le creăm elevilor oportunitatea să învețe despre natură în natură, să înțeleagă ce înseamnă sustenabilitate în școli sustenabile și să conștientizeze importanța protecției mediului prin activități practice, aplicate, menite să protejeze mediul înconjurător.
Școlile în care învață elevii noștri trebuie să devină ele însele exemple de bune practici în materie de sustenabilitate, pentru a inspira elevii să adopte un comportament adecvat de protejare a mediului.
Beneficiile unei infrastructuri educaționale verzi sunt incontestabile, dovedite științific, de la crearea unui mediu mult mai adecvat dezvoltării copiilor, până la creșterea calității învățării și a performanței școlare. Educația privind schimbările climatice și mediul nu poate fi un efort solitar. Succesul unei astfel de inițiative depinde de implicarea unui număr cât mai mare de actori diferiți: instituții centrale, autorități locale, profesori, ONG-uri, părinți, comunități, companii, mass-media etc”, a spus Klaus Iohannis.
Nicolae Ciucă, despre provocările climatice din România
La același eveniment, organizat cu ocazia lansării raportului pentru educația privind schimbările climatice, a participat și premierul Nicolae Ciucă. Potrivit poziției acestuia, „europenii, în special tinerii, sunt foarte îngrijorați de schimbările climatice: 93% dintre cetățenii europeni consideră schimbările climatice o problemă gravă, iar 96 % s-au implicat în cel puțin o acțiune pentru combaterea acestui fenomen”.
„Și noi, în România, resimțim efectele schimbărilor climatice. Seceta, ploile torențiale, inundațiile, fenomenele meteorologice extreme și codurile roșii de căldură au devenit tot mai frecvente în ultimii ani. Rapoartele Administrației Naționale de Meteorologie arată clar - încălzirea climei a generat cea mai călduroasă perioadă de zece ani din istoria măsurătorilor meteo. Două treimi dintre români văd schimbările climatice ca fiind o problemă foarte gravă, iar noi trebuie să găsim soluții.
Pactul climatic european este un important mecanism pentru promovarea educației în domeniul schimbărilor climatice și pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la acest subiect. Pentru România, reprezintă o bază a măsurilor pe care le vom lua și un model de urmat, care trebuie să aibă în vedere schimbări profunde, în plan economic și social.
Guvernul are la dispoziție 12 miliarde de euro pentru a combate dezastrele meteo
Guvernul României și-a asumat implementarea unor astfel de instrumente, cuprinse în Programul de Guvernare. Măsurile vizează eficiența energetică privind atât producția, cât și consumul de energie, producerea de energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor din transporturi, utilizarea tehnologiilor performante în industrie, gestionarea eficientă a terenurilor cultivate din agricultură și reciclarea deșeurilor.
De asemenea, asigurarea absorbției de CO2 poate fi reglată și prin gestionarea durabilă a pădurilor și prin împădurirea de noi suprafețe. Pentru toate aceste proiecte, România are la dispoziție aproximativ 12 miliarde de euro, respectiv 41% din finanțarea de care va beneficia România prin acest Plan.
Obiectivele vor fi atinse prin proiecte ce asigură tranziția la energia verde, tranziția energetică și decarbonizarea. În termeni concreți, înseamnă un mediu mai curat și o viață mai sănătoasă pentru cetățeni. Pentru că de acțiunile noastre de astăzi depinde viitorul tinerei generații, deja extrem de interesată de protejarea mediului și de efectele schimbărilor climatice, unul dintre pilonii pe care ne construim soluțiile este educația în spiritul protejării naturii și resurselor naturale.
Componentă a politicilor educaționale, raportul lansat astăzi promovează respectul pentru mediu în cadrul valorilor ce stau la baza sistemului de educație. Un câștig important al acestui document este corelarea obiectivelor de învățare cu politicile publice și cu obiectivele majore ale sistemului de educație care includ, printre altele, educația pentru mediu, sustenabilitatea și clima”, a declarat marți, 11 ianuarie, premierul Nicolae Ciucă.