„PSD este într-o criză de proiect. Un proiect care privește viitorul partidului, structura sa instituțională și, nu în ultimul rând, funcționarea lui ca o structură democratică”; „Partidul Social Democrat trece prin cea mai grea perioadă a sa de la înființare, încă izolat de familia europeană social-democrată, criticat pentru discursul antieuropean și incapabil să se conecteze cu categorii tradiționale de electorat pentru stânga (care, în România, fie nu sunt active politic, fie votează, paradoxal, cu dreapta). În ultimii ani, Partidul Social Democrat a renunțat la cultura dialogului, atât intern, cât și cu societatea, complăcându-se cu statutul de «cetate asediată»”, sunt conclzuii dramatice pe care le trage fostul ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu, într-un raport despre situația a PSD.
Pe parcursul a 50 de pagini, fostul ministru face o radiografie a evoluției partidului în perioada cuprinsă între 2016, anul în care a înregistrat un maxim electoral și 2019, când a ajuns la cel mai mic scor. Raportul Vulpescu face referire la maniera de conducere a lui Liviu Dragnea, căruia îi atribuie multe dintre acțiunile care au atras antipatia alegătorilor, la asocierea cu fenomenul infracționa, în special al corupției, la incapacitatea de adaptare a partidului la vremurile noi, la pierderea încrederii partenerilor externi, la politicile de promovare pe criterii de nepotism sau la îndepărtarea de valorile social-democrației.
Sunt lucruri care, cu siguranță, nu sunt pe placul multora dintre baronii PSD, motiv pentru care și tonul documentului este mult „îndulcit”, față de mesajele îngrijorătoare pe care le lansează.
„Am trăit de pe o zi pe alta, am amânat decizii importante, am ignorat schimbările din societate și, mai ales, impactul noilor tehnologii. Nu, o țară, un partid, nu se conduc pe Facebook sau pe Twitter, deși rețelele de socializare sunt cutii de rezonanță, care amplifică impactul politicilor publice și al deciziilor greșite. Nu am știut să profităm de ele pentru a avea un dialog onest cu largi categorii de cetățeni, pentru a înțelege cum s-a schimbat o mare parte a societății, ce nevoi și ce așteptări au membrii acestor grupuri sociale”, se arată în preambulul documentului.
Momentul 0: Ordonanța 13
„A fost și acest lucru, dar principalul mesaj a fost altul: «Vrem o țară ca afară!». Cu alte cuvinte, «Vrem să trăim, nu doar să supraviețuim!». Este expresia nevoilor clasei de mijloc românești, în ascensiune, care se structurează în jurul unor valori specifice societăților occidentale, dar și al unora care ar da fiori acelorași societăți. Pentru că nu am avut dialog cu aceste noi grupuri sociale, noi, ca partid, am fost sancționați”.
Între altele se mai face referire și la momentul 10 August 2018, când PSD n-a reușit să gestioneze relația cu alegătorii și cu protestatarii, fapt ce i-a adus alte probleme. Modul controversat în care a fost gestionat protestul din 10 august 2018 și imaginea publică rezultată au produs o adevărată traumă socială care, inevitabil, s-a răsfrânt asupra guvernării și a PSD.
„În acele momente, PSD a uitat să se comporte ca un partid mare, adică un partid integrator, care are responsabilități nu doar față de votanții și simpatizanții săi, ci și față de cei care îl contestă, care are datoria de a modera interesele divergente existente în societate și de a le transpune în politici publice care să vizeze nu (doar) majoritatea, ci pe cât mai mulți. La escaladarea violențelor au contribuit din plin și replicile care au dus la o și mai mare divizare a societății între ,,noi” și ,,ei”.
Politica privită ca război a erodat partidul
Raportul Vulpescu arată că felul acesta de a vedea scena politică, practicat de Liviu Dragnea, împărtășit și de unii dintre actualii lideri ai PSD, ca pe un câmp de bătălie unde ceilalți sunt dușmani și trebuie distruși, s-a întors împotriva partidului. Iar acest lucru s-a văzut cel mai bine în spațiul public unde apartenența la PSD a fost echivalată cu o insultă.
„În ultimii trei ani, cel mai mare adversar al PSD a fost însuși PSD. Promovarea unor comunicatori cu un grad extrem de scăzut de încredere a făcut ca aceștia să „tragă” partidul în jos în preferințele electoratului și să decredibilizeze guvernarea. Confiscarea partidului și a guvernării de către președintele său a dus la izbucnirea unui ,,război civil” în urma căruia, pentru prima dată în istoria politicii românești, un partid și-a dat jos propriul guvern prin moțiune de cenzură. Iar apoi, câteva luni mai târziu, a forțat demisia unui alt prim-ministru, chiar în ajunul vizitei istorice a prim-ministrului Japoniei, care nu s-a putut întâlni cu omologul său”, arată documentul.
Așa se face că, astăzi, simpatizanții PSD au rețineri în a-și declara public simpatiile politice, de teamă să nu fie victime ale atacurilor celorlalți: „Fostul șef al partidului, Liviu Dragnea, și-a cerut, la un moment dat, iertare «miilor de români care stau în pușcărie pe un articol neconstituțional». Niciodată nu și-a cerut scuze milioanelor de simpatizanți PSD care au ajuns să fie stigmatizați de vecinii, colegii sau chiar prietenii lor. Cu ei în gând va trebui să începem reconstrucția”.
PSD n-a reușit să se adapteze vremurilor
Astfel, agenda publică a fost acaparată de probleme legate de lupta anti-corupție și justiție. Iar măsurile adoptate de PSD în domeniul justiției au alimentat un sentiment de nemulțumire și a mobilizat un alt tip de electorat, cu vârstă până în 35 de ani, cu venituri peste medie, din mediul urban, care până acum nu era interesat de viața politică.
Aceștia au comunicat și s-au mobilizat, în special, pe rețele de socializare, spațiu care PSD-ului îi era străină, partidul fiind orientat pe mijloacele de comunicare tradițională, de unde își iau își iau informațiile majoritatea simpatizanților săi. Migrația spre vest a tinerilor a afectat, de asemenea, structura electoratului PSD:
„PSD a pierdut masiv votul tinerilor, în special în favoarea Alianței 2020 USR+PLUS. Dacă în 2016, o treime din cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani au votat PSD, în 2019 această categorie s-a redus de trei ori, în ciuda unei guvernări care a adoptat destul de multe măsuri în favoarea tinerilor. Asta deoarece, prin acțiunile sale, într-o lume dominată de dialog, deschidere și comunicare, PSD a ales calea opusă. Electoratul nemulțumit de PSD a migrat către PNL și Pro România, în timp ce Alianța 2020 USR+PLUS a reușit să aducă la vot un electorat nou, tânăr, educat, cu venituri ridicate și implicat activ”
Luminița de la capătul tunelului
Nereușind să adapteze vremurilor noi, PSD rămâne ancorat în zona electoratului tradițional, ceea ce îi asigură supraviețuirea politică, dar nu este o opțiune validă pe termen mediu și lung.
„Dincolo de această scădere incontestabilă a susținerii electorale, PSD înregistrează un recul îngrijorător în zone considerate fief, precum Moldova sau Dobrogea. Mai mult, nu există județ sau regiune care, la cele două momente electorale din 2019, să fi obținut mai multe voturi decât la alegerile parlamentare din 2016. Peste tot există scăderi, chiar și acolo unde PSD se menține pe primul loc (de exemplu, județele din sud). Partidul pierde susținerea electoratului său tradițional, fără să atragă noi categorii de votanți, iar acest lucru impune o reflecție serioasă și onestă a situației în care ne aflăm”.
Raportul Vulpescu trage un semnal de alarmă cu privire la situația partidului și face apel către forurile de decizie ale PSD pentru a relua dialogul intern, dar și cu societatea și potențialii parteneri, în identificarea soluțiilor corecte de relansare.