…sau lokum... Originar din Turcia. Rahát n., pl. ur (turc. rahat, din ar. rahat = liniște, comoditate, confort; ngr. raháti, bg. sârb. rahat). Azi (prescurtat din turc. rahat- lokúm, provenit din ar. rahátihulkum = deliciile gâtlejulu ). Produs încă din sec. XV, inițial el se făcea din miere, melasă şi făină.
Pe măsură ce zahărul a devenit mai ieftin, acesta a înlocuit mierea și melasa. Astăzi, există într-o varietate mare de culori și arome (cele mai populare fiind de lămâi, portocale, cacao şi fistic). Mai mult, uneori bucăţile conțin în mijloc fistic, alune, nuci ori migdale sau sunt combinate cu diverse alte dulciuri, precum nuga… Mmmm! Este că v-am făcut poftă, diabeticilor!
În România, a fost introdus în sec. XVIII, alături de bragă, nuga şi baclava, întâi adus de negustorii din Levant şi Constantinopol, devenind, apoi, unul dintre produsele caracteristice pentru bâlciurile și târgurile din Muntenia sec. XVIII- XIX. (NOTĂ: Se poate verifica în tot Deliormanul!). Tradițional, rahatul se servea după cafea, împreună cu un pahar de apă rece. Această tradiție însă încet-încet a dispărut, din lipsă de autenticitate nu doar a gestului, ci şi a produselor în sine (rahat de la o fabrică din Videle, cafea prăjită într-un cartier din Alexandria, pahar de plastic de la Mega şi, în final, apă sălcie de câmpie!)…
Turcii au decis, duminică, prin referendum, să aprobe amendarea Constituţiei, înlocuirea sistemului parlamentar cu cel prezidenţial, desfiinţarea funcţiei de premier şi acordarea unor puteri vaste preşedintelui. Practic, au fost votate 18 amendamente constituţionale ce vizează, în primul rând, prerogativele puterii executive şi legislative. Acestea includ, printre altele, abolirea funcţiei de premier, astfel că preşedintele va numi cabinetul şi va avea un număr de vicepreşedinţi. Parlamentul nu va mai monitoriza miniştrii şi nu va mai avea dreptul să iniţieze moţiuni de cenzură. În plus, şeful statului va putea numi patru din totalul de 13 judecători ai celei mai înalte instanţe judecătoreşti din Turcia. De asemenea, Erdogan poate candida la prezidenţialele din 2019 şi va putea sta la putere până în 2029, existând însă chichiţa ca, exact cu două luni înainte de termenul de expirare, să demisioneze, spre a candida pentru un al treilea mandat… Stratagemă demult instaurată în marile capitale ale durerii!
După numărarea a 99,95% din voturi, rezultatele sunt: 51,3% în favoarea întăririi puterii preşedintelui, iar 48,7% împotrivă. Partidul Republican al Poporului şi întreaga opoziţie contestă victoria lui Erdogan şi solicită renumărarea a peste 60% din voturi, aducând dovezi irefutabile de fraudă. Mai trebuie menţionat că trei mari oraşe din Turcia – Istanbul, Ankara şi Izmir – au votat „NU” şi că, anecdotic, aşa, 63% dintre turcii care trăiesc în Germania au votat „DA”, în timp ce cancelarul Angela Merkel i-a cerut lui Erdogan să înceapă „un dialog respectuos” cu toate partidele politice…. NOTĂ: M-a dat gata acest „respectuos”!! Aşa cum se face, Erdogan joacă aria victimizării şi vede duşmani peste tot, plângându-se că e atacat de Occident, de presă, de multinaționale, aidoma ciudaţilor din Moscova, Phenian sau Budapesta. Ipocrizia băloasă e drumul cel mai sigur spre dictatura naţionalist- tembelă.
La final, după ce Erdogan a iniţiat deja pregătirea legislativă a introducerii pedepsei cu moartea, turcii constată că un iatagan de frică taie ţara în două. Revenind însă la dulcele lokum, descoperim că în limbajul elitist, există expresia locum tenens (subst.= „înlocuitor”) şi repetăm încă o dată că, în vechime, rahat însemna huzur, zăbavă, linişte, repaus.
Exemple contextuale, din cronici vechi: Şedea cu tot rahatu…Trăia bine și în rahat(!!!).