Radu Mazăre, fostul primar al Constanţei, a contestat la Tribunalul București decizia Judecătoriei Sectorului 4 de respingere a liberării condiţionate. Însă, magistrații nu au stabilit și un termen de judecată.. În cazul în care această hotărâre nu se va schimba la instanţa superioară, Radu Mazăre mai poate formula peste nouă luni o nouă cerere de liberare condiţionată.
„În baza art. 587 alin. (2) C.proc.pen. raportat la art. 59 C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen. respinge cererea de liberare condiţionată formulată de petentul-condamnat Mazăre Radu Ştefan, în prezent deţinut în Penitenciarul Bucureşti-Jilava, ca neîntemeiată. În temeiul art. 587 alin. (2) din C.proc.pen., fixează termen de reiterare de 9 luni, care va curge de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, după expirarea căruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoită”, se arată în minuta instanţei de la Judecătoria Sectorului 4.
Sursa foto: Arhiva EVZ
Edilul din Constanța mai are o cale de atac
Radu Mazăre a fost condamnat la 9 ani de închisoare. Pedeapsă care a rezultat prin contopirea a două sentințe definitive în dosarul Polaris și un altul care vizează retrocedări ilegale de terenuri. În primul caz a fost condamnat la cinci ani de închisoare, iar în cel de-al doilea a primit o pedeapsă de nouă ani.
În dosarul Polaris, procurorii au formulat trei capete de acuzare pe numele lui Radu Mazăre. Conflict de interese, abuz în serviciu și luare de mită. Magistrații DNA au demonstrat că fostul primar din Constanța a primit sun formă de mită opt milioane de euro și alte opt milioane de lei pentru a facilita respectiv favoriza câștigarea unor licitații și contracte.
Sursa foto: Arhiva EvZ
Radu Mazăre arede ispășit o pedeapsă de nouă ani de închisoare
Al doilea dosar, cel al Retrocedărilor ilegale, a fost judecat în 3 februarie 2022. Juecătorii l-au condamnat a cinci ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu în formă continuată. În cauza respectivă au fost judecate alte 31 de persoane, printre care notari, evaluatori și oameni de afaceri.
Totodată, decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat total sau parțial mai multe dispoziții emise în baza Legii 10/2001. De asemenea, au fost anulate mai multe documente care au dus la subevaluarea terenurilor acordate în compensare.