Administrația americană a fost sesizată, de către Comisia de Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, în legătură cu nevoia de a contracara „militarizarea și transformarea informației în armă de război de către Rusia”.
Sesizarea a fost rezultatul unor audieri în cadrul comisiei și s-a referit la nevoia ca guvernul american „să investească în războiul mediatic la nivel global”.
Ed Royce, președintele comisiei, a susținut că mașina de propagandă a Rusiei subminează stabilitatea democratică și promovează violența și scindarea societăților în Estul Europei. Între cei audiați s-au numărat și criticii la adresa Rusiei care provin dintre foștii jurnaliști ai postului Russia Today în limba engleză, actualmente membru al platformei Sputnik de propagandă și război informațional al Federației Ruse. Peter Pomerantsev, Helle Dale și Liz Wahl au fost cei implicați în aceste audieri și au venit cu propria experiență din timpul când au lucrat în media rusă în limba engleză, această experiență având loc chiar înainte de formarea noului instrument de război informațional al Rusiei.
Peter Pomerantsev de la Instutul Legatum din Londra, audiat în fața comisiei Camerei, a declarat că e nevoie urgentă de un instrument european și unul american care să contracareze propaganda, falsurile și distorsionările promovate pe scară largă de Rusia, acțiuni care influențează foarte mulți spectatori din Occident și din statele post-sovietice. Se înregistrează deja operațiuni de înființare a unor grupuri ce luptă împotriva intereselor naționale ale statelor respective, împotriva SUA, a apartenenței la NATO și pentru îmbrățișarea „echidistantă” a pozițiilor Rusiei. „Rusia a lansat un război informațional împotriva Occidentului, și noi îl pierdem astăzi”, susține Pomerantsev.
Dezbaterea nu e nouă și a fost derulată și la nivel european. Deși mai puțin virulent și mai rezervat în a considera informația ca parte a unui război, UE a decis înființarea unor instrumente potrivite la nivel european pentru a prezenta în mod real ce înseamnă Uniunea Europeană și care sunt avantajele apartenenței la UE sau ale realizării reformelor din Acordurile de Asociere. Frank-Walter Steinmeier, ministrul de Externe german, a promis statelor baltice un ajutor în acest război constând în pregătirea ziariștilor în Germania cu instrumente potrivite pentru a contracara Rusia pe acest front.
Cele mai expuse state la această propagandă sunt cele în care deja există partide politice finanțate sau susținătoare ale Rusiei și a unei „politici echidistante”, care să respecte și „preocupările legitime” ale Rusiei, implicarea Rusiei în acordurile cu statele din Parteneriatul Estic. Statele post-sovietice sunt cele mai expuse pentru că aici există deja minorități ruse și acestea promoveză agende paralele favorabile Moscovei. Dar instrumentarul se extinde și la alte minorități naționale din aceste state, așa cum s-a întâmplat recent în regiunea Odesa, cu constituirea „Radei Basarabiei”, un proiect separatist realizat sub influență rusă.
Mai mult, în asemenea state, media rusă e în continuare dominantă, Republica Moldova fiind cea mai influențabilă iar Statele Baltice la coada unui clasament, puțin în spatele Georgiei. Capacitatea de influențare a televiziunilor ruse pe baza afinității lingvistice ruse, în special a minorităților din spațiul post-sovietic, crează o armă redutabilă care a fost contracarată doar prin interzicerea posturilor sau blocarea difuzării știrilor și programelor electorale pe aceste posturi. Aceasta e o soluție interimară, în state cu democrație emergentă și fragilă, dar soluția nu poate dura.
Dar propaganda și elementele mai subtile ale războiului informațional se regăsesc și în state reticente față de propaganda rusă din experiență istorică. Și România a fost ținta unor asemenea constructe a grupurilor din rețelele de socializare, a încercării construirii unor instrumente ale societății civile sau inoculare a unor teme care să servească planurilor ruse.
Libertatea cuvântului și a întrunirilor face ca, în aceste state ale UE, combaterea să se facă prin argumente, informație corectă, transparență și comunicare oportună la nivel oficial, precum și prin dezbateri cu diferitele categorii ale populației pentru demitizarea sau expunerea publică a formulelor folosite de instrumentarul războiului informațional. Iar pentru a face acest pas, e necesar mai întâi să conștientizăm că și România e în plin război informațional și că are nevoie de instrumente pentru a contracara agresiunea pe această componentă a războiului hibrid de generația a patra.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.