Războiul informațional este luat de Rusia mult mai în serios decât o fac omologii occidentali, cu precădere cei europeni, care acceptă din principiu libera circulație a ideilor și doresc combaterea propagandei ruse prin „promovarea adevărului” despre UE, Comisia Europeană și lumea occidentală.
Deci războiului informațional, propagandei, operațiunilor psihologice în sânul societățior occidentale, utilizării pe scară extinsă a trolilor și a postacilor plătiți să amplifice și să dirijeze ideile din spațiul virtual și de pe rețelele de socializare, UE le răspunde cu diplomație publică, promovarea propriilor idei și imagini despre realitate. Întreprinderea nu se uită, însă, la eficacitatea instrumentelor de convingere a unui public țintă despre o realitate, fie acesta și din statele europene, cu o pregătire mai sofisticată, o înțelegere mai dezvoltată a democrației și un spirit critic extrem de prezent.
Mai nou, promovarea elementelor componente ale războiului informațional sunt dublate de o ofensivă a declarațiilor publice, care sunt menite să prezinte aparența unui actor fără complexe, sigur pe propria populație pe care o îndobitocește și o controlează propagandistic de ani de zile, blocân du-i accesul la surse alternative de informare. Rusia are o întreagă armată de așa-ziși troli, angajați de instituții mass-media dar care au legătură cu Kremlinul, pentru a posta pe internet mesaje de laudă la adresa politicilor Moscovei și care promovează, în variante mai sofisticate de certuri orchestrate pe internet, propriile argumente, eliminând sau ridiculizândule pe cele ale adversarului.
În luna noiembrie a anului trecut, Rusia a anunțat lansarea unui nou serviciu multimedia internațional, finanțat de stat, care are drept obiectiv lupta împotriva „propagandei agresive” a Occidentului, concomitent cu „interpretarea alternativă” a evenimentelor din lume. Proiectul denumit Sputnik oferă în special serviciul în limbi străine al agenției de presă publice Ria Novosti și al postului de radio Vocea Rusiei. Însă între timp, o serie mult mai largă de posturi de televiziune finanţate de Kremlin lucrează pentru a convinge comunitatea internaţională că intervenţiile militare ale Rusiei în Ucraina sunt juste şi populare, în timp ce statele occidentale cauzează războaie ilegale și sunt responsabile de dezastrul din Orientul Mijlociu.
Ultima creație propagandistică vizează Internetul. Deși a promis că va fi un mediu relativ liber, Putin a trecut la reacții directe. Marți, 14 iulie, președintele rus Vladimir Putin a declarat că susține aplicarea unor „restricții minime” pentru exprimarea pe Internet și că așteaptă din partea cetățenilor țării sale să promoveze opiniile conducerii de la Kremlin în cazul publicării unor informații „ostile” în spațiul virtual. „Știți cum văd eu lucrurile? Pentru a ne proteja populația, îndeosebi tinerii, de influențe dăunătoare sau chiar ostile, nu trebuie să se interzică lecturarea, vizionarea sau ascultarea unor materiale pe internet, ci să fie promovată poziția noastră, astfel încât oamenii să fie pregătiți să primească orice tip de informație și să fie capabili să răspundă dur, adecvat, frumos și abil. Și văd că aceasta se întâmplă des”, a continuat el.
În ciuda discursului său și a promisiunilor făcute industriei IT, Vladimir Putin a promulgat în același timp legea care permite ştergerea, la cerere, din motoarele de căutare a unor informaţii ce reprezintă „o încălcare a legislaţiei ruse” sau „sunt false şi irelevante“. Legea, cunoscută sub denumirea „dreptul de a fi uitat”, nu stabileşte criterii pentru evaluarea corectitudinii şi relevanţei informaţiilor contestate, dar Kremlinul afirmă că cetăţenii ruşi pot apela la instanţele de judecată în astfel de cazuri.
Criticii legii denunţă faptul că aceasta le va permite politicienilor ruşi să împiedice publicul să afle informaţiii despre trecutul lor, prin eliminarea acestora din motoarele de căutare. Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei Dunja Mijatovici a denunţat la rândul ei noua lege, spunând că „are un mare potenţial de a afecta în mod negativ libertatea fluxului de informaţii pe Internet şi accesul la acestea”. „Cadrul legal care permite ștergerea informațiilor online, redactat în termeni generali și vagi, reprezintă o amenințare clară pentru libertatea de informare și merge mai departe decât dispozițiile existente deja în acest domeniu în țările membre OSCE”, a avertizat Mijatovici.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.