Luni, 28 septembrie, este termenul limită în care compania rusă Gazprom PJSC ar fi trebuit să reacționeze în fața acuzațiilor privind abuzul de poziție dominantă și încălcarea regulilor competiției în Uniunea Europeană.
Este vorba despre procesul declanșat de Comisia Europeană împotriva gigantului rus, care deține totodată majoritatea în producția, transportul și distribuția de gaz, ba în anumite locuri chiar și procente importante și decizia în companii de producție mari consumatoare de gaz din Europa.
Înaintea acestui termen limită și a răspunsului oficial, formal, ce va fi luat în considerație de Comisie, Gazprom PJSC a trimis un draft de propunere, de înțelegere prealabilă procesului, pentru a închide procedura Uniunii Europene și a bloca posibile amenzi anti-trust care se pot ridica la cifre amețitoare, când e vorba despre 5% din cifra de afaceri anuală a companiei, la nivel european.
Comisia Europeană „poate confirma că a primit un set de propuneri de angajamente din partea Gazprom, care vor fi evaluate cu atenție” a declarat purtătorul de cuvânt al UE, Ricardo Cardoso. „Sperăm să discutăm această propunere cu reprezentanții Comisiei, în viitorul apropiat, pentru a ajunge la un acord de rezolvare a problemei”, a anunțat și Gazprom într-un comunicat, susținând că va prezenta planul în format scris, ca răspuns la întrebările, observațiile și acuzațiile Comisiei de încălcare a regulilor UE până la 28 septembrie.
Comisia Europeană a atacat cu precădere modul incorect de a forma prețurile pentru gaz natural, în statele Europei Centrale și de Est, și faptul că aceste proceduri distorsionează piața europeană de energie în așa fel încât favorizează unele state și unele companii și destabilizează alte state, în condițiile în care relațiile contractuale se desfășoară privilegiat acolo unde Gazprom are fie interese directe, dictate de proprietăți și deținere de acțiuni în industrie, fie indirect, acolo unde își valorifică interese politice.
Este motivul pentru care a existat întotdeauna o dispută substanțială și un blocaj în realizarea pieței unice a energiei la nivelul UE, în primul rând în ceea ce privește gazul, dar și curentul electric produs pe baza acestui gaz, deoarece avantajarea unor companii, state sau industrii afectează competiția reală, iar principalele state discriminate sunt exact cele central și Est-europene, cele dependente total sau în proporție covârșitoare de furnizările de gaz din Rusia. Or, când un gigant economic ca Germania procură gaz mult sub prețul pieței sau, în orice caz, al celorlalte state europene, datorită cantităților de gaz consumate, zice-se, sau când în avantaj sunt firmele cu relații de afaceri sau de proprietate directe sau indirecte cu Rusia și Gazprom, un asemenea proces distorsionează piața și afectează industria exact în țările Europei Centrale și de Est mai puțin competitive, dar cu forța de muncă cea mai ieftină.
Discuțiile privind aranjamentul de închidere a proceselor legate de Gazprom - începute acum doi ani și concretizate în ridicare de documente din sediile companiei la nivel european, cu precădere în Europa de Vest, și studierea acestora de către procuraturile statelor în cauză și de către Comisie - au fost întrerupte circa 18 luni, perioadă în care au fost răcite relațiile și s-au introdus sancțiuni împotriva Federației Ruse, ca urmare a anexării Crimeii și a agresiunii militare din Estul Ucrainei.
Plângerea antitrust a fost înaintată formal de UE în luna aprilie și menționează prețuri incorecte practicate de Gazprom la vânzarea gazului în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. De altfel, în acel document, Comisia avertiza că efectele ignorării unui asemenea demers sau probării acuzațiilor formulate ar putea fi restricții teritoriale, interdicții de export, sancțiuni proporționale cu diferențele de preț între prețul de cost al companiei, cel de vânzare în alte state europene și cele practicate abuziv și discreționar față de statele în discuție.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.