Am prezentat ieri comunicatul MAE rus, o reacție oficială la nivel diplomatic, reprezentând statul Federația Rusă, care acuza România și NATO de militarizarea flancului estic, contrar acordurilor bilaterale, ignorând propria acțiune de anexare a Crimeii și agresiunea militară neasumată, prin intermediari, din Estul Ucrainei.
Și care amenința voalat, susținând că nu a fost clarificat conceptul de „forțe militare de bază” ale unui stat. O reacție simptomatică, de decupare a realității și insistare pe un detaliu nerelevant în discuție, dar motiv de amenințare voalată.
Mănușa aruncată a fost ridicată la București la nivelul potrivit, cel al Ministerului de Externe – deși personal aș fi lăsat-o tot la nivelul unui comunicat sau al unei declarații citite de un purtător de cuvânt, nu aș fi ridicat nivelul de răspuns. Ministrul Afacerilor Externe a preluat sarcina răspunsului politic, tocmai pentru a sublinia atenția acordată mesajului și a suplini postări pe Facebook în care chiar premierul simțea că e cazul să-și susțină politic ministrul diplomat.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat: „Este vorba, prin urmare, de măsuri de reasigurare şi protecţie ca reacţie la o anumită atitudine asertivă, agresivă a Federaţiei Ruse. Prin urmare, Federaţia Rusă nu poate să invoce aceste măsuri de protecţie a aliaţilor de pe flancul estic, care sunt reacţii la atitudinea Federaţiei Ruse în Ucraina, pentru a justifica ameninţări mai mult sau mai puţin voalate, mai mult sau mai puţin directe către aliaţii din flancul estic. România nu se simte intimidată de aceste ameninţări”.
Aflat la Cluj, el a adăugat, în cadrul unei conferințe academice la care lua parte: „Cu sprijinul României, NATO va trebui să demonstreze că este o Alianţă robustă şi solidară, capabilă să descurajeze abordările confruntaţionale, tendinţele de încălcare a dreptului internaţional şi de nerespectare a angajamentelor asumate. Fundamentele relaţiei transatlantice sunt extrem de solide - valori, principii, idei şi viziuni comune, iar parteneriatul strategic UE-SUA îşi păstrează, mai mult ca oricând, relevanţa. Amenințările venite recent din partea Moscovei sunt inacceptabile, fie că vorbim despre cele legate de sistemul antirachetă NATO şi de componenta sa de pe teritoriul României, fie că este vorba de cele mai recente, în contextul vizitei gen. Breedlove la București”.
Ministrul de Externe român face un pas înainte, calificând intervențiile în serie ale Rusiei, prin diferiți purtători de cuvânt, drept amenințări, declarate inacceptabile, față de care România nu e intimidată, marcând încrederea în garanțiile acordate de NATO membrilor săi în materie de apărare colectivă. Și aici reacția fermă este făcută de la un pupitru prea înalt pentru a răspunde purtătorilor de cuvânt ai MAE rus.
Însă explicația reală a plasării acestui discurs la nivelul ministrului de Externe român vine abia în partea a doua a expunerii sale de la Cluj. „România a avansat deja în dezbaterea de la Bruxelles privind modernizarea Politicii de Vecinătate a UE un nou concept: propunerea unor platforme de securitate, a unor Security Trusts. Aceste veritabile platforme de dialog permanent ar urma să fie create în vederea abordării atât a provocărilor de securitate, cât şi a obiectivelor pe care le are în vedere fiecare dintre actorii implicaţi. Acest dialog este destinat cultivării încrederii în ecuația UE – vecinii / partenerii – vecinii vecinilor. Aceste Security Trusts pot genera un mediu de încredere şi dialog, crescând apoi condițiile de securitate și dezvoltare într-un areal care va merge dincolo de vecinătatea imediată a Uniunii. Este necesară construirea unei «centuri» de prosperitate și securitate în jurul nostru, prin intermediul vecinilor și al vecinilor vecinilor noștri”, a declarat Bogdan Aurescu.
Deci un mesaj de deschidere, construirea încrederii, spații de dialog diplomatic serios în care „vecinii vecinilor” sunt invitați să participe pentru a fi încrezători în lipsa oricărei amenințări la adresa lor. Vecinii vecinilor UE se află doar în zona contiguă teritorial, deci mesajul nu putea fi destinat decât Rusiei și, poate, Iranului, ca să evităm singularizarea unui actor. Fără a accepta nici un veto rus în procesele de transformare a statelor Parteneriatului Estic.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.