Turcia se află în centrul unei furtuni perfecte. Alegerile generale nu au dus la o majoritate și un guvern legitim, presiunea refugiaților sirieni crește și exodul către Europa nu poate fi stăvilit, terorismul kurd și anarhic de stânga răbufnește zilnic cu morți și răniți, iar mai nou, Turcia se află în postura de a fi înconjurată strategic de către Rusia, după amplasarea noilor capabilități militare terestre și a viitoarei baze aeriene lângă Latakia și consolidarea prezenței și exercițiilor militare ruse în Estul Mediteranei.
Este foarte posibil ca în scurt timp, NATO să se confrunte cu posibilitatea apelării de către Ankara la articolul 4 și să apară consultări pe această temă și o nouă discuție despre ofensiva agresivă a Rusiei în partea sudică a flancului Estic al Alianței pentru a satisface opțiunea strategică a Rusiei de a ieși la mările calde. E aici și o altă înclinație a Moscovei aceea de a limita predictibilitatea și a valorifica surpriza strategică, motiv pentru care a calmat, doar momentan, situația în Ucraina pentru a deschide acest nou front cu Occidentul în Siria și Estul mediteranei, situație cce amenință Turcia, dar și libera circulație la strâmtori și securitatea maritimă în Marea Neagră, punct nodal în securitatea Alianței. Revenind la problema imigranților, Turcia a fost unul dintre statele făcute responsabile de exodul actual, de suprasarcina petrecută în ultima lună pe fluxurile de imigranți, dincolo de o anumită curgere naturală. I s-a reproșat că a lăsat să plece imigranții, așa cum Germaniei i s-a reproșat că a chemat aceeași imigranți, refuzând tacit să-i mai repatrieze în statele de intrare în UE, apoi anunțând public acest lucru, în fine anunțând primirea a 800.000 dintre ei și, în fine, susținând nevoia de forță de muncă a sa. La fel cum vinovate au fost pe rând Grecia pentru că a lăsat să tranziteze imigranții, Macedonia care și-a periclitat libera circulație pentru cetățenii săi adoptând legea ce permite traversarea teritoriului în 72 de ore de către imigranți, Serbia și ulterior Ungaria, cu toate excesele sale.
Dar să vedem cam care e situația imigranților sirieni în Turcia aflată în perioadă preelectorală din nou, așa cum comunică datele oficiale de la Ankara: - În Turcia sunt peste 2 milioane de refugiați sirieni, mai mult de jumătate din sirienii refugiați în întreaga lume. Turcia e și țara cu cel mai mare număr de refugiați găzduiți din lume.
- 260.000 de sirieni sunt în 25 de locații temporare unde primesc haine, cele necesare și asistență medicală, alți 1,8 milioane fiind în orașe, pe cont propriu, dar cu asigurări medicale gratuite în Turcia.
- În Turcia au fost găzduiți imigranți indiferent de origine, etnie și religie. În timpul bătăliei din Kobane, din Siria, au fost lăsați luptători kurzi să treacă în Siria pentru a-și ajuta frații și au fost găzduiți peste 200.000 de rezidenți kurzi în mai puțin de o săptămână. Asta ar proba că Turcia nu luptă cu kurzii, ci cu PKK și terorismul de stânga din Turcia, respective cu separatismul.
- Populația siriană în Turcia crește rapid. Peste 100.000 de copii s-au născut în Turcia de la începerea războiului, peste 1,2 milioane e sirieni sunt sub vârsta majoratului și peste 600.000 de vârstă școlară. Asta introduce presiuni noi pe sistemul social și de învățământ.
- Până acum Turcia a prins peste 60.000 de migranți ilegal în 2014 de către forțele de securitate și deja peste 50.000 anul acesta. Turcia dezvoltă două operațiuni și în Marea Mediterană - „Operation Safe Med”- și în Marea Egee „Operation Aegean Hope”.
În fața acestor obiective, să ne uităm și la contribuția comunității internaționale pentru a sprijini Turcia (în cazul Libanului , cu 25% din populația actuală alcătuită din migranți, a Iordaniei și a Egiptului, statele Golfului plătesc partial pentru tabere și întreținerea refugiaților, nu și Turciei). Am avut amplasate rachete Patriot pentru apărarea teritoriului turc, însă ele au fost retrase. În cee ace privește migranții, mai nimic – nu pun aici acțiunile organizațiilor neguvernamentale. O acțiune preventivă de susținere financiară a acestor tabere și a refugiaților în Turcia și în statele vecine Siriei, încă de acum 3-4 ani, ar fi evitat, poate, exodul masiv de refugiați spre Europa.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.