Surse oficiale suedeze au anunțat ieri că două bombardiere nucleare rusești din clasa Tupolev au fost urmărite și interceptate sâmbătă, când forțau intrarea în spațiul aerian deasupra apelor teritoriale suedeze, în Marea Baltică.
Comunicatul Forțelor Armate suedeze mai menționează că la interceptare au participat avioanele de luptă suedeze și ale mai multor state membre ale NATO.
Aceste exerciții de testare a capacității de apărare și reacțiilor statelor membre ale NATO și a celor din vecinătatea Rusiei sunt extrem de dese și se înscriu într-o realitate comparabilă cu cea din timpul Războiului Rece. Sverker Goransson, comandantul Armatei suedeze, avertiza de luna trecută asupra faptului că forțele aeriene ruse se comportă din ce în ce mai agresiv și zboară periculos de aproape de avioanele suedeze. Goransson a cerut ca un asemenea comportament să fie „sancționat la cel mai înalt nivel”, deoarece Rusia încalcă regulile normale de conduită în cazul în care un avion militar întâlnește un alt avion în zbor, evitând să-și deschidă transponderele ce indică prezența acolo și identitatea avionului în cauză, pentru a evita accidentele. Zborurile agresive și periculoase amenință siguranța traficului aerian, ca să nu mai vorbim despre securitatea frontierelor aeriene suedeze, subiect al numeroaselor provocări ruse.
Dealtfel Suedia, stat neutru care nu este un stat membru al NATO, participă pe deplin la toate exercițiile de apărare ale Alianței, alegând să facă parte și din NATO Response Force. Astfel, în luna iunie, Suedia s-a alăturat statelor NATO în cadrul exercițiului BALTOPS, ca reacție la preocupările în creștere față de agresivitatea militară a Rusiei, într-un exercițiu multinațional maritim care demonstra decizia statelor din regiune, NATO și partenere, de a apăra regiunea baltică.
Percepția amenințării din partea Rusiei a fost evidentă în ultimele sondaje de opinie în Suedia, de unde și sprijinul masiv pentru intrarea în NATO, în timp ce cheltuielile de apărare ale Suediei au fost crescute în aprilie cu 1,09 miliarde de euro pentru perioada 2016-2020. Dealtfel activitățile militare ruse în apropierea teritoriului suedez au crescut enorm, în octombrie anul trecut fiind identificat un submarin în apele golfului Stockholm, dar forțele militare suedeze intrate în alertă nu au reușit să captureze sau să identifice formal submarinul.
Manifestările de această factură ne duc cu gândul tot mai des la Războiul Rece. Însă câteva ingrediente lipsesc astăzi, în noul tip de confruntare între est și vest, lansat de Rusia după ieșirea din Tratatul Forțelor Convenționale în Europa(chiar și în formatul ambiguu adoptat în 2007), după războiul ruso-georgian din 2008, după anexarea Crimeii în 2014 și declanșarea agresiunii militare din Estul Ucrainei. Astfel, astăzi sunt puse sub semnul întrebării și denunțate tratatele de control a armamentelor, regulile de comportament și regulile de angajare, astfel că o abordare de tip război rece este exclusă tocmai de perspectiva unui accident, inclusiv nuclear, un declanșator necontrolat pentru o escaladare în cascadă spre un război între est și vest care ar putea apărea oricând.
Nu întâmplător au existat contacte la nivel militar între SUA și Rusia pentru a stabili clar modul de comportament și semnalul de unde se consideră că ne aflăm deja în condițiile agresiunii directe și lansării unui conflict, pentru a evita incidentele și accidentele ce ar putea declanșa un război neintenționat. Însă absența regulilor de angajare și a respectării regulilor clasice de control reciproc al armamentelor împing lumea spre buza unui război extrem de cald și tradițional, cu componentă nucleară prezentă în arsenalul actorilor implicați.
De ziua Independenței SUA, Moscova a semnalizat din nou că-și dorește negocieri „egale, cu respectarea intereselor ambelor părti”. O Rusie slabă, incomparabil mai nepregătită de război ca fosta URSS, își dorește din nou un statut de superputere și vrea să aibă drept de veto la toate deciziile globale. O pretenție exagerată, pe care Washingtonul nu i-o poate satisface în fața unei Chine pretențioase și revizioniste, în contextul negocierilor cu Iranul privind controlul facilităților de îmbogățire a uraniului și al provocărilor unei Corei de Nord nucleare.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.