Anul politic 2023 a însemnat continuarea guvernării coaliției PSD – PNL, după rotativa guvernamentală. Cele două partide s-au tot ciondănit, pe diferite teme sensibile, însă, în cele din urmă asperitățile au fost netezite de liderii Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.
PSD a preluat conducerea guvernului, în luna iunie, conform înțelegerii cu PNL din 2021. Greva profesorilor a cam dat peste cap planurile politicienilor celor două partide, întârziind rotativa cu aproximativ două săptămâni.
Marcel Ciolacu a fost numit la șefia Guvernului, ceea ce a dat speranțe celor care visau la un nou USL. De altfel, liberalii și social-democrații au cochetat, pentru câtva timp. cu ideea unei alianțe electorale. Au abandonat-o însă, dat fiind că ar fi stârnit nemulțumiri în ambele partide.
PSD – PNL și greva profesorilor
Greva profesorilor a fost cea mai importantă criză socială cu care s-a confruntat actuala coaliție PSD – PNL. Nemulțumite de salariile mici, cadrele didactice au ieșit în stradă, organizând mai multe mitinguri de protest. Negocierile nu au decurs deloc bine pentru guvernanți, profesorii refuzând să cedeze la promisiuni.
În cele din urmă, sub presiunea dascălilor care amenințau cu amânarea examenelor naționale, Nicolae CIucă a cedat. A promis că guvernul va majora salariile cu 40%, de la 1 ianuarie. Succesorul său, Marcel Ciolacu a refuzat să se țină de promisiune, astfel că salariile profesorilor vor crește doar cu 13% de la 1 ianuarie și cu încă 7% la jumătatea anului.
Au fost și alte mișcări de protest, ale polițiști din penitenciare, ale funcționarilor din justiție, finanțe sau din sănătate. Amploarea lor a fost însă mai mică.
Azilele groazei și primele demisii din guvernul Ciolacu
Scandalul azilelor groazei poate fi considerat cel mai mare scandal public al anului. Presa a descoperit două stabilimente, gestionate de Ștefan Godei, un apropiat al familiei Firea-Pandele, în care bătrânii erau tratați în condiții subumane.
Scandalul declanșat a provocat prima criză în guvernul condus PSD – PNL condus de Marcel Ciolacu. Doi miniștri PSD, Marius Budăi și Gabriela Firea au trebuit să demisioneze, înainte ca lucrurile să ia amploare.
Gabriela Firea s-a suspendat din funcțiile politice pe care le deținea în PSD, la nivelul municipiului București. După ce lucrurile s-au calmat, Firea a revenit în funcțiile politice ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Surprinzător PSD nu a pierdut puncte în sondaje, chiar dacă a fost o afacere de partid. La fel s-a întâmplat și în cazul exploziilor de la Crevedia care a urmat aproape imediat și unde a fost implicat fiul primarului social-democrat din Caracal, apropiat al secretarului general Paul Stănescu.
PSD și PNL, liste comune de candidați
Odată cu apropierea toamnei, au apărut și primele informații cu privire la planurile de înființare a unei alianțe electorale PSD – PNL pentru 2024. Cele două formațiuni urmau să se prezinte cu liste comune la toate alegerile de anul viitor. Liderii PSD și PNL au confirmat existența discuțiilor și a negocierilor. Ba chiar au avansat și un nume al viitoarei alianțe, Blocul Democratic.
Au existat și declaraţii privind posibilitatea ca Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă să candideze în tandem pentru funcţiile de preşedinte - premier.
Pretextul folosit pentru înființarea alianței a fost necesitatea blocării creșterii AUR și a lui George Simion. Aceasta în condițiile în care sondajele arătau că liberalii decontează din greu pentru guvernarea cu PSD. Formațiunea condusă de Nicolae Ciucă și Lucian Bode se menținea cu greu în jurul a 20%, cu AUR suflându-I în spate.
În cele din urmă, ideea refacerii USL a fost abandonată, de teama unor eventuale nemulțumiri ale social-democraților și liberalilor. Acceptarea listelor comune ar fi însemnat, pentru PSD și PNL, reducerea numărului de locuri eligible destinate propriilor candidați.
Liberalii au ales să candideze singuri
În luna noiembrie, liberalii au organizat un eveniment la Sinaia, care trebuia să fie momentul 0, al separării de PSD. Nicolae Ciucă și Lucian Bode au anunțat că PNL va merge singur la alegeri cu sloganul: „Prin noi înşine”. A fost evident că ideea refacerii USL 2 cu PSD a fost abandonată definitiv.
Liberalii și-au propus, nici mai mult, nici mai puțin, decât câștigarea alegerilor parlamentare și prezidențiale. Ba mai mult, au avansat ideea unei coalții de dreapta, constituită în jurul lor care să susțină un candidat unic, liberal, la alegerile prezidențiale.
Propunerea a fost respinsă de USR, PMP și Forța Dreptei care pregăteau propria alianță politică – Alianța Dreapta Unită, lansată zilele trecute.
Comasarea alegerilor din 2024
În condițiile în care ideea refacerii USL a picat, PNL a propus colegilor de guvernare, din PSD, comasarea unor alegeri de anul viitor. În prima fază, liberalii au avansat ideea comasării alegerilor locale cu cele parlamentare.
Sperau, astfel, că primarii și președinții de consilii județene se vor mobiliza mai bine, atât pentru propriile funcții cât și pentru cele de parlamentari. Doar că ideea a fost respinsă de colegii din PSD.
O altă propunere, comasarea alegerilor locale cu primul tur al alegerilor prezidențiale a fost făcută de curând. Scopul fiind același, mobilizarea aleșilor locali, aflați în campanie pentru propriile locuri, și pentru a trimite un candidat liberal în turul doi al alegerilor pentru Cotroceni.
Această idee este încă în discuție, o decizie urmând să fie luată până în februarie 2024.
Strategia PNL pentru prezidențiale
În vreme ce PSD este liniștit în privința viitoarelor alegeri parlamentare și prezidențiale, datorită scorului ridicat din sondaje, PNL are emoții. Liberalii sunt conștienți că nu au nici o șansă să obțină un scor foarte are la parlamentare. Amenințarea vine din partea AUR, dar și a Alianței Dreapta Unită.
În aceste condiții, partidul condus de Nicolae Ciucă și Lucian Bode se concentrează asupra prezidențialelor. Strategia este să trimită un candidat în turul doi, împotriva PSD sau AUR, în ideea că electoratul se va mobiliza și-l va vota. Așa cum s-a întâmplat în 2004, cu Traian Băsescu și în 2014 cu Iohannis.
Cu un președinte la Cotroceni, PNL ar putea negocia rămânerea la guvernare și după 2024, alături de PSD. Altfel, social-democrații ar putea decide să rămână singuri la guvernare, cu susținere parlamentară.
Măsuri fiscale nepopulare asumate de PSD și PNL
Coaliția de guvernare PSD - PNL şi-au asumat, în acest an, mai multe măsuri nepopulare, prin legea austerității. Au fost majorate mai multe taxe și impozite ori au fost introduse altele noi. Scopul urmărit a fost reducerea deficitului bugetar, care a crescut la un nivel uriaș. Acest lucru modului defectuos în care au fost estimate veniturile bugetare pentru anul 2023.
Mai mulți lideri liberali au criticat măsurile, mai ales că afectează direct electoratul PNL, însă lucrurile s-au rezolvat intern. Nicolae Ciucă, în acord cu Marcel Ciolacu, a avut grijă ca nemulțumirile liberalilor să rămână doar la nivelul declarațiilor.
Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pe legea austerității, iar actul normativ a avut aprobarea PNL și PSD. S-a întâmplat pe 26 septembrie, fără ca vreun partid să depună o moțiune de cenzură. Legile au fost considerate adoptate.
Nemulțumiri între PNL și PSD
Așa cum am mai arătat, de-a lungul acestui an, PNL și PSD s-au tot ciondănit, în declarații publice. De fiecare dată, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au ajuns la înțelegere și au evitat ruptura. Coaliţia a mers mai departe, în ciuda disensiunilor.
Liberalii nu au făcut nimic nici măcar atunci când PSD le-a luat mai mulți primari, în urmă cu câteva luni. Au ieșit public cu acuzații și declarații belicoase, exprimându-și nemulțumirea. Nicolae Ciucă afirma că migraţia primarilor PNL către PSD este inacceptabilă. Dar toată situația s-a terminat în coadă de pește, iar povestea a fost dată uitării.
„Am intrat în această guvernare, în această coaliţie pe o linie cât se poate de responsabilă, de onestă, de respect. La fel vom face şi de aici înainte, dar când vine vorba de astfel de transferuri măcar să fie ca în fotbal, să se facă într-o perioadă a transferurilor, nu aşa, pe toată durata campionatului. Sunt absolut inacceptabilei”, a spus Ciucă.