Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție și-au motivat decizia prin care au dispus achitarea deputatului Mihai Pop, ales pe listele PSD.
Deputatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de șantaj, folosirea influenței ori autoritătii în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. După recurs, judecătorii de la instanța supremă au ajuns la concluzia că acuzațiile aduse parlamentarului, nu au la bază nicio probă, și că tot rechizitoriul admis de instanța de fond, poate fi privit ca cel mult o ”literatură” juridică, marca DNA.
Concret, deputatul a fost acuzat că ar fi intervenit pe lângă primarul municipiului Făgărăș, pentru ca directorul unui spital din oraș, care a fost găsit cu probleme în gestiune, de către inspectorii de la Curtea de Conturi, să nu fie demis.
Dovada că procurorii DNA s-au ocupat mai mult de ”literatură”, decât de adunat probe care să susțină acuzarea a fost dezvăluită de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Înalta Curte constată că această afirmație aparține exlusiv procurorului, având în vedere că din nicio probă administrată în cauză nu rezultă o atare situație de fapt. Nici martorul F. (primarul municipiul Făgăraș - n.n.) și nici alt martor nu a menționat faptul că directorului economic i s-ar fi cerut să calculeze prejudiciul și să efectueze demersuri pentru recuperarea lui, astfel că susținerea procurorului pare a fi făcută pentru a crea aparența unui cadru de legalitate al demersurilor de schimbare a martorei D. din funcție”, se arată în decizia motivată de achitare a deputatului PSD.
Acuzații de ”noaptea minții”
O altă acuzație adusă deputatului Mihai Pop, nici nu a putut fi analizată de judecători deorece, susțin aceștia, întreaga acuzație depășește ”orice posibilitate rezonabilă de înțelegere sau de acceptare a situației de fapt prezentate”.
Procurorii de la DNA Brașov au scris în rechizitoriu că în luna septembrie 2017, la cererea primarului unei comune, coleg de partid cu inculpatul Popa Mihai Valentin, acesta din urmă și-a folosit influența și autoritatea asupra unei persoane din conducerea Direcției de Sănătate Publică (DSP) Brașov, astfel încât reprezentanții școlii din acea comună să fie scutiți de sancțiuni, deși nu luaseră măsurile impuse de inspectorii DSP. La momentul respectiv un control efectuat anterior la acea școală constatase nereguli grave, respectiv lipsa autorizației de securitate la incendiu, spațiu necorespunzător pentru programul ”laptele și cornul”, spațiu necorespunzător de desfășurare a cursurilor pentru grupa mică de grădiniță, iar pentru remedierea neregulilor constatate se stabiliseră termene stricte de care depindea inclusiv obținerea unei noi autorizații sanitare.
Analizând acuzația, judecătorii de la ICCJ susțin că există mari frânturi de logică, și că aceasta nici măcar nu poate fi analizată. Într-o societate democratică, procurorii care ar fi scris aceste aberații în rechizitoriu ar fi trebui să fie trași la răspundere disciplinară de către Inspecția Judiciară. În cazul de la Brașov, rechizitoriul a fost făcut de procurorea Monica Munteanu și a fost confirmat de procurorul șef de secție Marius Bulancea.
„Referitor la folosul necuvenit urmărit de către inculpat pentru sine, constând în imaginea sa care ar fi fost afectată implicit dacă se retrăgea autorizația de funcționare a școlii din Hârșeni, cu motivarea că era afectată imaginea primarului iar inculpatul era prieten cu acesta, Înalta Curte nici nu poate analiza o asemenea ipoteza, raționamentul parchetului fiind dincolo de orice posibilitate rezonabilă de înțelegere sau de acceptare a situației de fapt prezentate ca element în tipicitatea obiectivă a vreunei forme de ilicit penal sau de orice altă natură”, se arată în decizia prin care deputatul a fost achitat pentru motivul că faptele imputate nu sunt prevăzute de legea penală.