Condamnaţii încarceraţi care şi-au executat pedepsele, în perioada 2012-2017, în condiţii sub standardele europene ar putea fi despăgubiţi financiar de statul român. Condiţiile pe care un deţinut trebuie să le îndeplinească pentru a intra în posesia banilor este să fi dat statul în judecată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului şi să fi stat la penitenciar înainte să intre în vigoare scăderea pedepselor pentru condiţii improprii de detenţie
Deocamdată, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader nu a stabilit suma exactă pentru aceste despăgubiri din partea statului, potrivit digi24.ro
Anunţul ministrului de Justiţie vine la o lună după ce alt proiect prevedea 5 lei despăgubiri pentru fiecare zi de detenţie în condiţii sub standarde europene pentru toţi condamnaţii încarceraţi între 2012 şi 2017. Acum, numărul beneficiarilor a fost restrâns.
Tudorel Toader, ministrul Justiţiei: „Nu poţi să-i dai cuiva care în termenul legal nu s-a plâns, au trecut cele şase luni şi nu s-au plâns, nu ai temei să îi despăgubeşti.”
Valoarea despăgubirilor va fi stabilită clar după o discuţie cu reprezentanţii Curţii Europene care supraveghează România de doi ani, de când au somat autorităţile să ia măsuri pentru a îmbunătăţi condiţiile din închisori.
Tudorel Toader, ministrul Justiţiei: „Am vorbit despre Italia care a dat opt euro pe zi, Ungaria care a dat 5 euro pe zi, trebuie o sumă rezonabilă care să constituie un remediu efectiv. Dacă suma va fi mare, ne putem gândi şi la o eşalonare de plată a acesteia.”
Oficialii de la Administraţia Naţională a Penitenciarelor spun că era de aşteptat ca statul să îşi deschidă buzunarele pentru condamnaţi.
Marian Dobrică, directorul ANP: „Sistemul penitenciar a fost subfinanţat. În afară de patru penitenciare construite la începutul anilor 90 şi finalizate în 97-98, foarte multe nu s-au făcut.”
Bilanţul Penitenciarelor arată că anul trecut statul a plătit sume record în procesele pierdute la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului: Peste 3 milioane de euro, cu un milion peste valoarea din 2017.
Numărul cererilor soluţionate s-a apropiat de o mie, de trei ori mai multe faţă de 2017, iar când a intrat în vigoare recursul compensatoriu, pe rolul CEDO erau 8000 de petiţii în aşteptare, care ar putea fi aprobate pentru despăgubiri, pe baza legii promise de ministrul Justiţiei.