La Londra, sâmbătă a fost zi de proteste masive. Zeci de mii de oameni s-au reunit pentru a cere Guvernului May organizarea unui al doilea referendum pentru a decide rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, la doi ani de la precedentul referendum pentru Brexit, după ce impactul economic al deciziei se resimte puternic în buzunarele tuturor.
Marea Britanie are cea mai mica creștere economică prognozată de la criza economică, 1,3% anul acesta, în timp ce șomajul a explodat și tot mai multe companii avertizează despre părăsirea insulei dacă nu va avea un acord comparabil cu statutul actual după Brexit în raport cu Uniunea Europeană.
Mitingul masiv a avut câteva teme majore: nu există autoritate de lucru judecat în politică, ar fi ca și cum am avea un singur guvern și un singur partid – o replica la Theresa May; cetățenii britanici au fost păcăliți puternic de către politicieni, care au dat ulterior bir cu fugiții – referire directă la Nigel Farange și UKIP care, practic, s-a desființat după Brexit, iar liderul a rămas la loc cald în Bruxelles, în Parlamentul European, nu în guvernul ce trebuia să gestioneze Brexitul; britanicii plătesc prostia politicienilor – după anunțul privind costurile Brexit care a venit din partea premierului May, dar și a afirmației scandaloase a lui Farange că el nu ar fi spus niciodată că Brexit se va face fără costuri și pierderi economice mari.
Partidul Ecologist și singurul său parlamentar, Liberalii Democrați și numeroase grupuri pro-Brexit, dar și reprezentanți ai opoziției laburiste s-au aflat între vorbitori. Nu și liderul Laburiștilor. Mulțimea furioasă a cerut un nou referendum făcut corect și fără ingerințe, reproșând că generația bătrână distruge viitorul tinerilor, știut fiind că londonezii și tinerii au votat în mod masiv și substanțial pentru rămânerea în UE a Marii Britanii.
Impactul cel mai important este, astăzi, cel asupra Guvernului. Negocierile pentru acordul final sunt foarte încete și neconcludente, în timp ce pe tema frontierei inter-irlandeze se profilează un fiasco. UE a anunțat că soluția în lipsa unui acord este menținerea Irlandei de Nord în piața comună, fapt contestat vehement de partenerul conservatorilor la guvernare, DUP - unioniștii loialiști nord-irlandezi, care amenință cu părăsirea coaliției. În plus, presiunea străzii îndeamnă la un nou referendum, după ce guvernul May a reușit o manevră parlamentară pentru a evita până și un ultim vot în Parlament pe tema acordului cu UE post-Brexit care ar pune la îndoială ieșirea din UE.
În plus, după ce că are probleme de majoritate cu DUP, Theresa May are probleme serioase în interiorul Partidului Conservator, acolo unde o componentă tot mai importantă dintre aleși optează pentru o îmblânzire a Brexitului și o formulă similară de acord de liber schimb precum cel existent astăzi cu UE, un soft Brexit, în timp ce o altă parte condusă de ministrul de Externe Boris Johnson dorește un Brexit real britanic, departe de UE, cu propriile reguli, iar o majoritate a Conservatorilor solicită doamnei May să susțină un acord final cu UE, deci existența unui acord în 29 martie, la momentul Brexit, care să clarifice libera circulație și mai ales taxele comerciale.
Presiunea e enormă din toate direcțiile, iar sub această presiune internă, Premierul face față cu greu supraviețuirii propriului cabinet și menținerii majorității. Guvernul britanic e răvășit de dispute și în pragul destrămării, toate grupările amenințând cu demisia și părăsirea corabiei. Oricare dintre grupări ar pleca, Guvernul se prăbușește iar perspectiva acordului rămâne utopică, în timp ce redeschiderea temei privind reconsiderarea Brexitului se desenează tot mai clar, condiția fiind ca și UE să accepte întoarcerea din drum a Londrei, după un eventual nou referendum. Practic, Boris Johnson aspiră la preluarea cabinetului, dacă Theresa May nu merge pe varianta hard Brexit, majoritatea conservatorilor vor un acord cât mai aproape de UE – cu precăderea sub presiunea marilor companii care amenință cu retragerea de pe piață sau relocarea activităților, în orice caz încetarea investițiilor cât nu există garanția acordurilor cu UE – iar o altă grupare în formare în Parlament și în stradă dorește un vot final în Parlament pe acord sau un nou referendum care să valideze fie Brexitul, fie revenirea la statutul de membru al UE.
Impactul economic a început exact odată cu Brexitul, acum doi ani. Firmele au început să aibă probleme de mână de muncă, odată ce reacțiile față de libera circulație a persoanelor s-au amplificat. De la 1 ianuarie ar intra în vigoare registrul rezidenților, cetățeni europeni, care ar urma să fie completat simplu, online, fără a proba chestiunea veniturilor, dar acceptând că doar cele circa 2 mln de europeni rezidenți oficiali pot rămâne în Marea Britanie.
Apoi cea mai importantă problemă rămâne comerțul cu Uniunea Europeană și investițiile cu componente de produse sau integrarea și asamblarea produselor unor multinaționale. În cazul avioanelor, e vorba despre produse a căror realizare durează ani, deci cunoașterea politicii fiscale după Brexit, acordul cu UE și taxele noi ce apar sunt cruciale pentru companii, în caz contrar vor prefera relocarea completă pe continent. Și mulți au făcut-o deja, companiile financiare fiind principalele cu probleme în menținerea lor în City-ul londonez.