Două evenimente importante au avut loc în ultimul sfârșit de săptămână: negocierile cu Grecia, de la Bruxelles, și marșul tinerilor unioniști, care cereau revenirea Basarabiei în cadrul României.
Nici președintele României, Klaus Iohannis, nici premierul Victor Ponta nu au participat la aceste evenimente, deși aveau posibilitatea. Și Iohannis, și Ponta se puteau duce la Bruxelles la reuniunile PPE și respectiv PES, pentru a exprima o opinie legată de criza din Grecia. Ponta participa la toate reuniunile socialiștilor europeni în perioada în care Traian Băsescu era președinte, după care, brusc, s-a plictisit de această jucărie și a abandonat-o. Klaus Iohannis a fost reticent de la început cu prezența la ședințele popularilor europeni: s-a dus de vreo două, trei, ori, și a ținut acolo niște discursuri anoste.
La una din reuniuni s-a plictisit și a plecat înainte de final, deși Angela Merkel și ceilalți lideri populari continuau discuțiile. În această duminică, putea face un ocol de câteva ore pe la Bruxelles, dar a preferat să petreacă un week-end liniștit, la Sibiu. Nici pentru tinerii unioniști nu și-au găsit timp, nici Ponta, nici Iohannis. Ponta era ocupat cu petarda retragerii-carenu- este-demisie. Iohannis a susținut că pleacă în străinătate, dar putea săși facă timp și pentru unioniști. Dacă era în București, nu la Sibiu.
Nu acesta ar trebui să fie comportamentul unor oameni care tocmai și-au majorat salariile cu 350%. Dacă unui salariat din mediul privat îi crește salariul cu 5%, are o perioadă de timp – câteva zile, câteva săptămâni – în care încearcă să-și arate recunoștința față de angajator, cred eu. Cei care conduc acum România au un aer imperial, care primesc obolul mulțimii cu o plictiseală suverană. Iohannis nu are nici o jenă să cheltuie un milion de euro pentru renovarea vilei în care va locui și face turism sub pretextul că se luptă pentru intrarea României în spațiul Schengen. Mă bucur că are decența să abandoneze discursul despre votul prin corespondență. PNL-ul său a renunțat de mult la acest obiectiv care- i deranjează pe viitorii parteneri de guvernare din UDMR.
Victor Ponta nu mai guvernează de câteva luni România și tot ceea ce face este să inventeze strategii de supraviețuire. Din punctul meu de vedere, foarte bine, fiecare zi în care stă la Palatul Victoria înseamnă un dezastru electoral pentru PSD. Problema este că se acumulează restanțele în economie, cu costuri pentru România. Ultimele date privind absorbția fondurilor europene arată că, de câteva luni, cei de la Bruxelles continuă să blocheze, de facto, plățile către România. Rata de absorbție a fondurilor de coeziune era, la 30 iunie, de 51,10%. Mai sunt exact șase luni ca să cheltuim restul de 48,9%. De fapt, cred că suntem resemnați că vom pierde vreo șapte miliarde de euro din exercițiul bugetar 2007-2013.
În ceea ce privește bugetul UE pe 2014-2020, Comisia Europeană abia a aprobat Programul Operațional Infrastructură Mare, în timp ce Polonia deja are acordul celor de la Bruxelles mai multe proiecte în valoare de sute de milioane de euro. În paranteză, nu înțeleg de ce PSD nu găsește un înlocuitor pentru demisionarul Ioan Rus. Ministerul Transporturilor este condus, de facto, de către un secretar de stat.
Pe lista de restanțe mai punem: acordul cu FMI și Comisia Europeană, care este înghețat, Rompetrol, de unde statul român nu a încasat nici până acum vreun ban, CFR Marfă, care ar fi trebuit scos la privatizare, Oltchim sau Tarom. Toate sunt probleme care țin de guvernul Ponta, dar președintele României este și el parte a Executivului, putea să aibă o opinie, să încerce să impulsioneze rezolvarea lor. Este un fals obiectiv cel pe care și l-a asumat Iohannis în plimbările sale externe, și anume intrarea în Schengen. România nu va intra în acest spațiu până când nu rezolvă problemele din MCV, punct. Faptul că Regele Spaniei crede că România merită să fie primită în Schengen este un fel de premiu de consolare, nu are nici o valoare.
Târgul pe care l-au făcut guvernanții cu poporul – TVA redus la alimente/ mâncare mai ieftină contra salarii majorate cu 350% pentru demnitari, plus toleranță față de corupție și incompetență – seamănă enorm cu ceea ce se întâmpla în Grecia în anii 80, când s-au pus bazele crizei care a izbucnit în 2008. Ceea ce se întâmplă acum în regimul Ponta-Iohannis va fi decontat, mai devreme sau mai târziu.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.