Primăria Municipiului Cluj-Napoca, alături de Consiliul Local, în calitate de reclamanți, au chemat în judecată pe pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC AISBL).
Primăria condusă de Emil Boc, înfrântă în instanță
Primăria condusă de Emil Boc a chemat în judecată Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Fundația Centrul de Resurse Juridice (CRJ) într-un litigiu separat.
În primul litigiu, reclamanții cereau anularea Hotărârii 96 din 16 februarie 2022, luată în unanimitate de membrii Colegiului Director al Consiliului Anti-discriminare. În al doilea litigiu (dosarul nr. 5824/2/2023), se solicita anularea Hotărârii 298 din 21.06.2023, luată de membrii Colegiului Director al CNCD.
CNCD a fost sesizat în legătură cu discriminarea indirectă, determinată de unul dintre criteriile de eligibilitate stabilit în H.C.L. nr. 434/2015 privind modificarea şi completarea Anexelor 1, 2 şi 3 la Hotărârea HCL nr. 150/2013 privind criteriile de punctare pentru soluţionarea cererilor de locuinţe sociale şi repartizarea acestora în regim de închiriere, începând cu anul 2014, formularele de înscriere pe listele de priorităţi la locuinţe sociale, documentele justificative pentru întocmirea dosarelor, stabilirea datei şi locului de depunere a dosarelor, precum şi modul de comunicare a acestor informaţii către solicitanţi.
Criteriile care au exclus alocarea locuinţelor sociale
Acele criterii exclud de la alocarea locuinţelor sociale solicitanţii şi membrii familiei acestora (soţ, soţie, copii care locuiesc împreună) care ocupă sau au ocupat în mod abuziv o proprietate deţinută de statul român/în administrarea Consiliul Local Cluj-Napoca/Municipiului Cluj-Napoca sau în proprietatea Municipiului Cluj-Napoca, pe raza municipiului Cluj-Napoca. Petentul a susținut că, deşi aparent neutru, acest criteriu de eligibilitate are un efect disproporţionat asupra romilor, fapt ce constituie o discriminare indirectă a populaţiei rome în accesarea unei locuinţe sociale.
Această cerinţă privind accesul la locuinţele sociale are drept consecinţă respingerea solicitărilor depuse de familii aparţinând minorităţii rome din Municipiul Cluj-Napoca. Aceste persoane aparţin în mod evident unei categorii marginalizate, locuind în condiţii neadecvate şi sunt discriminate de autorităţile locale pe motivul că ei sau membrii familiilor lor au ocupat în mod ilegal proprietatea publică, chiar dacă nu dispun de mijloacele economice şi financiare pentru a accesa o locuinţă de pe piaţă, în multe cazuri fiind efectiv fără adăpost.
Petentul a mai arătat că, deşi cerinţa ca potenţialii solicitanţi şi/sau membrii familiilor acestora să nu fi ocupat în mod ilegal proprietatea publică poate părea justificată de un scop legitim, precum asigurarea ordinii şi protejarea proprietăţii, totuși această condiţie afectează în mod disproporţionat şi negativ persoanele aflate în cele mai dificile condiţii economice, în special populaţia romă, care se confruntă cu problema lipsei de adăpost şi a fost de multe ori subiectul evacuării în Cluj – Napoca, potrivit justnews.ro.
CNCD a constatat existența faptelor de discriminare la Primăria Cluj-Napoca
S-a adus ca argument situația celor aproximativ 1.500 de persoane ce locuiesc în patru aşezări informale diferite. Acestea sunt poziționate în jurul depozitului de deşeuri Pata-Rât, cea mai mare aşezare informală a romilor din municipiu. Zona este situată la câţiva kilometri distanţă de centrul oraşului.
În ambele situații, CNCD a constatat existența faptelor de discriminare, conform art. 2 alin. (3), art. 2 alin. (6) şi art. 10 lit. h) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi completările ulterioare.
În primul caz, sancțiunea administrată Primăriei lui Boc a fost avertisment. În al doilea caz a fost dată o amendă în valoare de 5000 lei. Nemulțumită de situație, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a atacat deciziile CNCD, în instanța de contencios administrativ a Curții de Apel București. În aprilie 2024, judecătorii Curții de Apel București au dispus conexarea dosarului nr. 5824/2/2023 la dosarul nr. 299/2/2023 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal.