Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, preia azi mandatul pentru combaterea românizării, unionismului și a învățământului în România | PULSUL PLANETEI

Președintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, depune astăzi jurământul în fața Parlamentului Republicii Moldova, în prezența judecătorilor Curții Constituționale, pentru a prelua mandatul.

 Începerea mandatului său coincide și cu dispariția mai multor atribuții ale sale care existau în mandatul președintelui Nicolae Timofti. Republica parlamentară, Republica Moldova a lăsat noului președinte pro-rus atribuții de reprezentare și un consiliu consultativ pentru Securitate și Apărare care încă se află în subordinea Președintelui și-i dă legitimitatea referirii publice la aceste aspect.

În săptămâna anterioară, Igor Dodon și-a precizat mult mai clar pozițiile, credințele și raportarea la lumea din jur, deja în calitatea de Președintele validat de către Curtea Constituțională. Dodon consideră că în Republica Moldova se confruntă direct România și Federația Rusă și, într-un interviu pentru Russia Today, își uită rolul de independent și apărător al cetățenilor Republicii Moldova și se plasează direct de partea Rusiei, considerându-se vădit în război cu România, dar și cu propriul stat. Principalele sale teme, unde intră în contradicție și își distruge toate strategiile guvernului său și ale tuturor guvernelor precedente ale Republicii Moldova(inclusive cele de care a aparținut) sunt limitarea suveranității pe altarul Rusiei și federalizarea statului în favoarea regiunii separatiste, de fapt în favoarea aceleeași Rusii.

Mai întâi, criticând numărul mare de burse oferite generos de România tinerilor din Republica Moldova, Igor Dodon susține că „Ei (România n.r.) vin foarte agresiv. Și educarea copiilor, și societatea civilă. Dar noi cum le răspundem? Doar cu cuvinte frumoase? Așa însă nu vom reuși. Deocamdată, ne ținem puternici, menținem statalitatea moldovenească, de foarte multe ori pe entuziasm și datorită faptului că avem aceleași rădăcini (cu Rusia n.r.)”

Ca să nu existe dubii, Dodon vede totul în „ei” și „noi”. „Ei”, ceilalți, sunt România, românii, ăia care dau burse multe. „Noi”, „ai noștri”, sunt Rusia, rușii și Dodon și ai săi, cei care rezistă în fața „României care vine foarte agresiv”, și rezistă doar cu entuziasm pentru că Rusia nu dă burse și ajutoare ca România. Firește că „statalitatea moldovenească” e doar o fantoșă, pentru că, după Dodon, Republica Moldova și Rusia, cetățenii ruși și cei din Republica Moldova, au aceleași rădăcini rusești (sau poate sovietice?) Deci închinarea suveranității la ruși, pentru că sunt același popor e bună, dar bursele de la români sunt expresia agresivității!

Dar să vedem cum vede nou alesul Președinte al Republicii Moldova dușmanul, adversarul, sperietoarea România. Igor Dodon consideră că oferirea de burse de studii tinerilor elevi, studenți, masteranzi și doctoranzi din partea României este o politică de „românizare”. Unirea și românizarea sunt marotele lui Dodon, la care revine atunci când vorbește cu presa rusă, când își dă drumul la sentimentele pe care altfel le mai machiază sau nuanțează în interviurile cu presa locală din Republica Moldova sau cu presa din România. El a cerut Rusiei să facă mai mult pentru a stopa românizarea, inclusiv prin oferirea unui număr mai mare de burse pentru tinerii din Republica Moldova. De asemenea, Igor Dodon se dovedește un adevărat susținător al războiului informațional rus în Republica Moldova, al cărui exponent este. Astfel, în loc să fie preocupat de suveranitatea Republicii Moldova asupra spațiului său informațional, deoarece 80% din știrile și informațiile din media audio-vizuală sunt produse la Moscova, procent raportat la impact și audiențe, Igor Dodon dorește să fie implementate mai multe inițiative de genul „Clubul izborsk” (platformă informativă pro-rusă) agrementată de personalități și „experți” importați din Rusia. În fine, cea de a doua temă scandaloasă pentru întreaga istorie a Republicii Moldova de la independența statală încoace, sau chiar din perioada nașterii mișcării de eliberare națională, 1988, încoace, este relația cu regiunea separatistă nistreană. Retragerea trupelor și armamentelor ruse a dispărut firește, din discursul președinției, în schimb alesul președinte Dodon a declarat că Republica Moldova trebuie să-și ceară scuze de la Transnistria pentru războiul din 1992! Cert este că Igor Dodon anunță vremuri tulburi și confruntaționale în relația sa cu România.