Iulia Motoc, judecătorul român de la CEDO, a fost desemnată de o revistă de specialitate ca magistratul care a avut cea mai bună opinie separată într-un dosar care a fost pe rolul acestei instanțe. Iulia Motoc s-a referit la drepturile persoanelor cu dizabilități, comparând un articol din CEDO cu ”Cenușeareasa” și ”Hamlet”.
Iulia Motoc susține că se simte onorată că a primit acest premiu, și că opinia separată pe care a scris-o se referă la problemele juridice ale persoanelor cu dizabilități.
„Onorată să vă anunț că am câștigat premiul pentru cea mai bună opinie formulată de un judecător CEDO în 2021. Opinia mea se referă la problema discriminării persoanelor cu dizabilității. Mulțumesc celor care au votat pentru mine”, a scris judecătoarea Motoc pe facebook.
Hotărârea CEDO în cazul N. contra României, cu opinia separată, poate fi citită pe site-ul Curții Europene a Drepturilor Omului.
Deși a fost în minoritate, decizia nefiind luată așa cum și-ar fi dorit, judecătorul român a scris o opinie motivată în care și-a exprimat punctul de vedere legat de cauza dedusă judecății.
Este vorba despre o persoană pusă sub interdicție judecătorească, ca urmare a unor afecțiuni psihice de care suferă, și pentru care o instanță civilă a luat decizia de a-i fi retrase anumite drepturi constituționale.
”Cenușăreasa și Hamlet”
Judecătorul român la CEDO și-a început expozeul, asemuind articolul 14 din CEDO, care se referă la interzicerea discriminării, cu ”Cenușăreasa” și ”Hamlet”.
„Articolul 14 din Convenție a fost adesea considerat „Cenuşăreasa” sistemului. Uneori, Cenușăreasa este comparată cu Hamlet: au atribute similare, dar, în egală măsură, poveștile sunt foarte diferite. Cenușăreasa și Hamlet sunt ambii protagoniști ai poveștilor lor, dar sunt nedreptățiți de alte personaje. Cenușăreasa își pierde ambii părinți și este la mila mamei sale vitrege, în timp ce Hamlet, după ce și-a pierdut tatăl, este la mila tatălui său vitreg. Dacă articolul 14 a fost comparat cu Cenușăreasa, urmând această logică îl putem compara și cu Hamlet, cu accent pe celebra sa frază „a fi sau a nu fi”, a scris Iulia Motoc în opinia separată, prezentată de clujust.ro.
Mai departe, judecătoarea Motoc a scris că domeniul sănătății mintale este unul în care drepturile omului sunt frecvent uitate. În acest domeniu este ascultată mai mult opinia specialiștilor, a medicilor, și mai puțin persoana în cauză, nefiind verificate abilitățile de care aceasta dă dovadă.
„Una din patru persoane se va confrunta cu probleme de sănătate mintală în timpul vieții, conform estimărilor actuale. Cu toate acestea, aproape două treimi dintre cei cu afecțiuni de sănătate mintală nu vor căuta tratament. Persoanele cu probleme de sănătate mintală – și familiile lor – sunt supuse stigmatizării, discriminării și victimizării și sunt vulnerabile la încălcarea drepturilor lor. Persoanele care trăiesc în instituții pe termen lung sunt deosebit de vulnerabile la încălcarea drepturilor omului”, a mai scris Iulia Motoc.
Cine este Iulia Motoc?
Actualul judecător român la CEDO, Iulia Motoc este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Avocat de meserie, magistratul a fost numit pentru un mandat de nouă ani în Curtea Constituțională a României, unde s-a remarcat pentru deciziile curajoase adoptate.
După încetarea acestui mandat, Iulia Motoc a fost numită începând cu daya de 18 decembrie 2013, judecător român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.