Informațiile referitoare la o posibilă invazie militară din partea Rusiei în Ucraina se succed cu rapiditate. Spectrul unui război tulbură atât Europa, cât și Statele Unite ale Americii. Unde se află România în această ecuație? Florin Cîțu a subliniat miercuri, 26 ianuarie, că „forța noastră vine din alianța cu NATO, din alianța cu Uniunea Europeană”.
Președintele PNL a fost provocat, miercuri, să comenteze afirmațiile ministrului Apărării Naționale, Vasile Dîncu, care a transmis, recent, că „trebuie să revenim la valorile de acum 30 de ani, în momentul în care gândeam securitatea alături de Rusia, nu împotriva Rusiei”.
Florin Cîțu, despre perspectiva unui război cu Rusia
Poziția celui din urmă oficial a dat naștere unor aprige dezbateri în spațiul public, însă Florin Cîțu a precizat că „nu a văzut declarația” lui Vasile Dîncu. Cu toate acestea, șeful liberalilor a transmis că va susține întotdeauna alianța NATO.
„România a intrat pe un drum ireversibil alături de NATO, alături de partenerii Transatlantici, un drum pe care îl voi susține întotdeauna. Forța noastră vine din această alianță cu NATO, din alianța cu Uniunea Europeană”, a declarat președintele PNL, Florin Cîțu, într-o conferință de presă.
NATO trimite echipamente militare în Europa de Est
NATO a anunțat, recent, că își va suplimenta echipamentele militare în Europa de Est cu nave și avioane de luptă, în contextul unui posibil război între Rusia și Ucraina.
„În ultimele zile, un număr de Aliați au făcut anunțuri cu privire la desfășurările noastre prezente și viitoare – Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică și urmează să desfășoare patru avioane de luptă F-16 în Lituania ca formă de sprijin pentru misiunea mai veche a NATO din regiune.
Spania trimite nave care se vor alătura forțelor navale NATO și ia în considerare desfășurarea de avioane de luptă în Bulgaria. Franța și-a exprimat disponibilitatea de a trimite trupe sub comandă NATO în România. Țările de Jos vor trimite două avioane de luptă F-35 în Bulgaria, începând din aprilie, pentru a susține activitatea de control aerian a NATO din regiune”, se arată în mesajul transmis de Alianța Nord-Atlantică.
Ce a spus Vasile Dîncu despre poziția Bucureștiului față de Moscova
Amintim că ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a transmis, sâmbătă, într-o intervenție televizată, că „trebuie să revenim la valorile de acum 30 de ani, în momentul în care gândeam securitatea alături de Rusia, nu împotriva Rusiei”, citându-l pe președintele francez Emmanuel Macron.
Ulterior, oficialul a venit cu o serie de clarificări privind declarațiile sale. „Cu privire la speculațiile apărute în spațiul public în legătură cu așa-zise controverse legate de declarații pe care le-am făcut, la sfârșitul săptămânii trecute, în legătură cu Rusia și climatul de securitate european, doresc să fac următoarele precizări:
Declarațiile în discuție au fost făcute în contextul în care Federația Rusă a înaintat către NATO o serie de prevederi inacceptabile, inclusiv aceea de revenire, din punct de vedere al securității europene și euro-atlantice, la statutul de dinainte de anul 1997, adică înaintea primului val de extindere al Alianței către Europa Centrală și de Est.
Consider că o astfel de cerere, prin care se dorește darea înapoi a istoriei, este deopotrivă nerealistă și absolut de neacceptat.
Vorbind despre istoria recentă a ultimelor decenii, am evocat discursul susținut recent de președintele Franței, Emanuel Macron, în Parlamentul European, la 19 ianuarie 2022.
În cadrul acestui discurs, președintele francez a vorbit despre nevoia de unitate a spațiului euro-atlantic în domeniul securității și apărării, precizând că fundamentele securității continentului au fost stabilite, acum mai bine de trei decenii, împreună și nu fără sau împotriva Rusiei, pe baza principiilor democratice de relaționare între state.
În acest context, parafrazându-l pe domnul președinte Macron, am afirmat și rămân ferm de părerea că nu se pot întoarce paginile istoriei spre capitolele în care Europa era divizată de Cortina de Fier și organizată pe principiul sferelor de influență, așa cum dorește, din păcate, Federația Rusă. Dacă tot este să învățăm din lecțiile trecutului, atunci ar trebui să ne amintim de primii ani de după căderea comunismului când, împreună cu și nu împotriva Rusiei, continentul European a pășit într-o nouă eră. O eră în care toate țările europene respectă principiile dreptului internațional, fără utilizarea forței, a presiunilor și amenințărilor, respectând dreptul fiecărei țări de a lua propriile decizii”, se arată într-o postare publicată pe pagina de Facebook a ministrului Apărării.