Comisia juridică a Senatului a modificat marți Codul de Procedură Penală, la propunerea lui Șerban Nicolae (PSD), astfel încât încătușarea va fi „o măsură excepțională”, la care se va recurge doar în cazul persoanelor care au comis infracțiuni cu violență, ori s-au opus măsurii reţinerii sau arestării preventive.
Parlamentarii vor astfel să elimine ”spectacolul cătușelor” de pe ecranele televizoarelor, în care protagoniști sunt, în special, politicieni urmăriți penal pentru corupție.
Decizia Senatului este, în opinia mea, legitimă. De altfel, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a solicitat expres să se renunțe la regula încătușării, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) apreciază că această practică lezează demnitatea umană, având în vedere că, până la o condamnare definitivă, persoanele respective sunt nevinovate. Este foarte bine că s-a întâmplat așa. Nu cred că această decizie alterează actul de Justiție. Dimpotrivă, excesul de cătușe ar putea dăuna luptei anticorupție. La începutul acestui proces, încătușarea presupușilor corupți și, în special, difuzarea imaginilor pe posturile de televiziune era necesară, pentru că atunci sistemul politic era mai puternic decât cel de justiție, iar procurorii trebuia să transmită faptul că nu e de joacă cu anticorupția. Astăzi, raportul de forțe este inversat și lucrurile se pot retrage în matca lor firească.
Acest lucru a fost remarcat și de judecătoarea Dana Gârbovan, membru în conducerea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR). ”Spuneam recent, într-un interviu pentru ziare.com, că problema «zăngănitului cătușelor» este una reală, că mediatizarea persoanelor arestate purtând cătușe este de natură să încalce drepturile fundamentale ale acestora”, a scris ea pe Facebook. Magistratul remarca însă un lucru interesant. Nu era nevoie de modificarea Codului de Procedură Penală (CPP) pentru a limita practica încătușării, din moment ce există Legea 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, unde ”e loc de îmbunătățiri legislative și unde ar trebui să se regăsească o astfel de reglementare.”
Desigur, Șerban Nicolae a inițiat un proiect de modificare a CPP, deoarece dorea să ușureze și mai mult viața acuzaților de corupție. El a propus ca urmăriții penal pentru astfel de fapte să nu poată fi arestați preventiv, însă Comisia juridică i-a respins acest amendament. Senatorul PSD a anunțat că își va susține cauza în plen. Va fi extrem de interesant ce se va întâmpla atunci. Este de notorietate existența unui plan mai amplu al PSD de ”reformă” a Justiției, pentru a-i mai domoli avântul anticorupție. Doar prin modificarea Legii 254/2013 nu-și pot atinge scopul.
Până atunci, despre relaxarea regimului încătușării se va discuta pe larg în presă. Mare parte din opinia publică va susține decizia senatorilor. Deja se întâmplă acest lucru. Procurorii sunt pe cale să sufere o înfrângere simbolică importantă. Desigur, nu li se iau pârghiile pentru a ancheta dosarele de corupție, dar s-a mai făcut un pas în direcția asta.
Este limpede că politicienii nu se vor mulțumi doar cu atât. Au obținut o victorie mică, dar importantă, strategică, în lungul război pe care au de gând să-l poarte cu procurorii. Pentru prima dată după multă vreme presa comentează faptul că senatorii au făcut un lucru bun în confruntarea cu DNA. Nu înseamnă că opinia publică îi consideră pe procurori răi. Tot mai mulți cred că mai sunt lucruri de corectat în ceea ce privește anticorupția. Cine știe, poate următoarea discuție publică va fi dacă este normal ca acuzații pentru corupție să fie ținuți în arest preventiv, după ce dosarele au fost trimise în judecată. Sau despre nevoia ca procurorii să devină funcționari publici. Nu poți încerca să oprești un sistem de justiție, consolidat în 10 ani, repede și prin mișcări bruște. Procesul e de lungă durată și se aplică politica pașilor mărunți. Azi un pic, mâine un pic, dar obligatoriu mai mult decât azi.
Este limpede însă că prind tot mai mult curaj în lupta cu procurorii. De pildă, ieri un deputat cvasinecunoscut a scăpat de arestul preventiv. Este vorba de Ion Ochi, de la PSD. Camera Deputaților a respins cererea DNA de reținere și arestare preventivă. Doar 108 deputați au votat favorabil, în timp ce 156 s-au împotrivit. Practic, plenul a întors decizia Comisiei juridice, care avizase favorabil solicitarea procurorilor.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.