M-am uitat, ca în fiecare an, la conferința de presă maraton ținută la Kremlin de către Vladimir Putin, președintele Rusiei. A 13- a. Anul acesta, după 3 ore, am încetat să mai privesc. Deja era o culegere de repetiții și nimicuri de promovare individuală, care nu mai comunicau nimic nou.
Cu 3 luni înainte de noile alegeri prezidențiale, unde va mai lua un mandat de 6 ani ca Președinte, am aflat, alături de cei 1.600 jurnaliști din sală și de sute de milioane de telespectatori, doar că Vladimir Putin va deveni cel mai longeviv conducător al Rusiei, devansându-l pe Stalin, candidând ca independent, nu din partea partidului său Rusia Unită. Că va candida anunțase deja, deși nimeni nu mai avea emoții că nu ar face-o. Că le va câștiga, iar nu erau îndoieli, pentru că nu are nici un contracandidat: Navalnîi, opozantul său, nu e lăsat să candideze, iar bătrânii și eternii contracandidații, comunistul Ziuganov și liberal-democratul Jirinovski au 6 și 8% din intențiile de vot față de 61% ale sale. În sala de la Kremlin a apărut un Vladimir Putin cu fața de bebeluș, după repetate tratamente, fără nici un rid, încât am avut senzația că-i crapă fața de la injecții. Probabil că tratamentul pentru alegeri a fost făcut suficient de recent, iar imaginea menține o artificialitate de prost gust pentru liderul de 65 de ani al Rusiei, care va conduce de la Kremlin până în 2024. Al doilea lucru șocant al întregii conferințe a fost platitudinea, lipsa de informații noi din discurs, dar și sensul plictiselii generale, care animă sala și pe jurnaliștii prezenți.
Aici e și cea mai mare amenințare a lui Vladimir Putin la viitorul scrutin: plictiseala oamenilor și prezența redusă la vot. Sondajele Levarda arată că doar 51% din cetățeni mai vor să voteze în martie, în ziua când Moscova celebrează 4 ani de la anexarea Crimeii. Și Vladimir Putin a fost complet plat, fără sclipiri și fără să participe emoțional la conferință. Poate singurul moment în care a părut uman (și inedit totodată) a fost cel în care l-a atacat pe vechiul său rival din 2008, fostul Președinte Saakashvili, de care și-a amintit brusc. Dar și aici reacția a fost mai degrabă ternă, fără zvâc și inedit, remarca sunând că a fost președinte în 2008 în Georgia, acum umblă de jur împrejurul Kievului și se declară ucrainean. Punct. Fără sare și piper, fără umor și fără nici un pic de miez. În rest discursul a fost plat și predictibil. Candidează la 18 martie pentru a îmbunătăți viața rușilor, cărora trebuie să le ridice veniturile. De asemenea, trebuie îmbunătățiri cruciale la infrastructură, educație și sănătate. După 18 ani la putere, întrebările pe teme interne au dominat conferința, iar Putin a comunicat doar că viața în Rusia s-a îmbunătățit și că orice problemă este abordată de oficiali.
Fără nicio asumare directă de către Putin, care de fiecare dată plasa problema pe umerii unei alte instituții, și asuma doar aspirațiile de mai bine și perspectivele pe care le vedea într-un domeniu sau altul. Ca să vă faceți o impresie, a vorbit de grădinițe, prezervarea pădurilor, costul pământului, deci cel care a regizat conferința de anul acesta nu a avut deloc inventivitate sau Putin însuși a vrut o conferință fără niciun pic de miez. La nivelul politicii externe a fost la fel de plat și fără noutăți. A respins alegațiile implicării sale în alegerile americane și a calificat atacurile actuale și rapoartele intelligence-ului american drept inventate de oamenii care i se opun lui Trump și vor să-l delegitimize. A atacat SUA acuzând-o de încălcarea Tratatului INF, al forțelor nucleare cu rază medie, respingând că el însuși și Rusia ar fi implicată în încălcarea tratatului prin producerea unor asemenea capabilități, acuzate de SUA.
Și în chestiunea ucraineană a fost complet previzibil. La Kiev a fost o lovitură de stat, oamenii puteau fi măcelăriți de naționaliștii ucraineni, noroc că s-au organizat în Donbas, acolo unde nu există picior de trupe ruse și nu a existat niciodată (asta deși procurorul Curții Internaționale de Justiție a găsit direct și probat două cazuri în care trupele ruse au fost direct implicate și responsabile, la atacul de la Debaltseve și Donetsk). Or o asemenea abordare era una de negare fără substanță.
În rest, Putin își lansează campania după ce s-a întors din Siria, unde a declarat (a doua oară în doi ani) că a învins și că-și retrage trupele, și după ce Comitetul Internațional Olimpic a sancționat naționala rusă cu excluderea de la Jocurile Olimpice de iarnă din Coreea de Sud, pentru dopajul sistematic și acoperirea programatică, orchestrată de statul rus, a acestor dopaje - un punct extrem de important de prestigiu, care subminează poziția liderului rus, mai mult, amenință organizarea Campionatului Mondial de fotbal, dacă această interdicție se extinde.