Dacă ar exista, ca şi în cazul atmosferei terestre, un aparat de măsurat atmosfera din opinia publică, de la noi, la criteriul stupefacţiei, acul aparatului ar fi arătat, joi, 22 decembrie 2016, stupefacţie dincolo de gradaţii, după declaraţia de presă a lui Klaus Iohannis la finele consultărilor de la Cotroceni.
Klaus Iohannis a început prin a emite cîteva propoziții simple și de lemn despre aniversarea Revoluţiei din decembrie 1989. Dacă ar fi fost altceva – preşedinte, de exemplu și nu o Raţă mecanică, Klaus Iohannis ar fi trebuit să încălzească niţel emoţional zicerea despre Revoluţie.
Orice reamintire publică a unui eveniment istoric e pentru oamenii prezentului prilejul de a se referi la marile problemele ale actualităţii. Cîte lucruri nu se puteau spune românilor la aniversarea Revoluției! Klaus Iohannis n-a zis nimic.
Spunerea mecanică, măcănită, despre Revoluţia din decembrie 1989 ne confirmă teza că parvenirea lui Klaus Iohannis la Cotroceni a fost rodul exclusiv al Diversiunii regizate de Sistem.
O dată tras fermoarul la chestia cu Revoluţia, Klaus Iohannis a expediat şi ceea ce trebuia să spună un preşedinte după consultările de la Cotroceni:
„Consultările s-au încheiat, consultările, precizez, cu partidele parlamentare! Am avut în cursul acestor consultări două propuneri pentru poziţia de prim-ministru. PSD a propus-o pe doamna Shhaideh, iar PMP l-a propus pe domul Tomac.
Pe de altă parte, între timp, s-a constituit o coaliţie majoritară în parlament, o coaliţie formată de PSD, ALDE şi UDMR. În consecinţă, în zilele următoare, voi avea discuţii pe aceste teme, iar desemnarea va avea loc după Crăciun.”
Stupefacţia naţională n-a izvorît din desemnarea lui Eugen Tomac, aşa, ca să-l facă să moară de ciudă pe Traian Băsescu, care-l propusese pe Eugen Tomac aşa, la mişto, să fie şi el mai cu moţ.
Stupefacţia nu-şi avea temeiul în refuzul de a o desemna pe Sevil Shhaideh.
Nici măcar în amînarea desemnării pentru o dată vagă, „după Crăciun”, făcîndu-ne să ne amintim de versurile: „Astăvară la Crăciun/ M-am suit într-un alun”.
Stupefacţia izvora din absenţa oricărei explicaţii la decizia de a amîna desemnarea.
Intervenind la România tv, la ora 15, am atras atenţia asupra faptului că întreaga prestaţie a lui Klaus Iohannis lăsa impresia cuiva care ştie un adevăr cumplit, încă neştiut de cei stupefiaţi, dar pe care, aflîndu-l, aceştia vor spune trîntindu-şi basca de pămînt: „Băi, să fiu al dracului, cum de nu m-am gîndit!”.
Adevărul pe care lăsa să se înţeleagă Klaus Iohannis că-l ştie se referea la intervenţia Serviciilor care i-au atras atenţia că e o problemă cu soţul doamnei Sevil Shhaideh.
Și anume că soțul doamnei ar fi ofițer al Serviciilor secrete siriene.
Ştiam de această intervenţie încă de miercuri seara, înainte de a merge la emisiunea România 9 a lui Ionuţ Cristache de pe TVR. Cine a urmărit emisiunea va fi observat următorul dialog între mine şi realizator:
„ Ion Cristoiu - E propunerea PSD, ALDE, UDMR, nu e o chestiune în afară de... am văzut pe unele site-uri că soţul ar fi sirian, o să spună serviciile. Bănuiesc că înainte de asta domnul Dragnea şi-a luat...
Ionuţ Cristache: A primit o mapă, aşa cum se obişnuia pe vremuri?
Da, părerea mea... este greu de conceput că mîine ar putea să vină preşedintele să spună că are un Raport de la SRI şi SIE că în acel moment s-a terminat... Se confirmă suspiciunea că ăia intervin”.
Există multe variante de explicare a gestului descumpănitor al lui Klaus Iohannis.
Unii susţin c-a fost un fel de sîc! în stilul de nerod iresponsabil, dat lui Liviu Dragnea.
Alţii că Klaus Iohannis, pus la colţ de rezultatul alegerilor, a vrut să arate naţiunii că el e Jupînul.
Eu cred că aceste ipoteze n-o contrazic pe cea cu intervenţia Serviciilor.
Klaus Iohannis avea nevoie de un pretext pentru a refuza prima propunere a PSD-ALDE.
Din două motive:
- De-al dracului!
- Să arate că el stăpîneşte mai departe ţara.
Suspiciunea faţă de soţul lui Sevil Shhaideh e un pretext excelent.
Amînarea a avut drept scop dezvoltarea pînă după Crăciun a unei campanii duse de Divizia Presă menită a sugera că desemnarea soţiei unui adept al lui Assad ar fi un atentat la Siguranţa Naţională.
De altfel eu am mirosit Manevra miercuri seara după ce mi-am aruncat un ochi la niște site-uri pe care le știu sub acoperire.
Adică ele înjură Serviciile pe rupte, ca să nu credem noi că sunt ale Serviciilor, dar în realitate intervin pentru a face jocurile Serviciilor în moment cheie pentru interesele acestora.
La România tv spuneam că Sevil Shhaideh nu va fi ajunge premier. Și nu refuzată de Klaus Iohannis, nici măcar retrasă de Liviu Dragnea, ci chiar prin renunțarea de către ea însăși la acest post, pe motiv că s-a declanșat o campanie, că vrea să salveze PSD, că nu-și vrea familia expusă.
Un semnal de retragere i-a dat pe facebook Traian Băsescu, care știe mai multe decît se crede despre această afacere.
A doua desemnare va fi admisă de Klaus Iohannis.
Și astfel vom constata un adevăr:
Constituția a fost făcută pentru oameni normali.
Părinții Constituției nu și-au imaginat o clipă că va ajunge președinte un nerod vanitos precum Klaus Iohannis.
Dacă și-ar fi imaginat asta, ar fi prevăzut și anumite condiții în care președintele trebuie să desemneze premierul, pentru a nu lăsa principiul Așa vor mușchii lui!
Nu-i exclus ca după campania dusă de Sistem, chiar şi Liviu Dragnea s-o retragă.
Ce argument în plus de această Diversiune mai vreţi pentru destructurarea Sistemului?