O cometa va trece extrem de aproape la o viteza fantastica. Fenomen spectaculos descoperit de oamenii de stiinta.
O cometa a carei viteza este foarte mare va trece duminica pe langa Marte, un eveniment care are loc o data la un milion de ani, iar sondele de pe orbita planetei rosii vor incerca sa surprinda intalnirea, potrivit NASA, transmite AFP. Nucleul cometei Siding Spring, cunoscuta in mediul stiintific sub indicativul C/2013 A1, are circa 1,6 kilometri in diametru, dar este la fel de solid ca o minge de talc. Cometa va trece la o distanta de 139.500 de kilometri de Marte, duminica, la ora 21.27 (ora Romaniei), potrivit agentiei spatiale americane.
Cometa se va afla, fata de Marte, la o treime din distanta dintre Terra si Luna. Obiectul cosmic, care calatoreste cu o viteza de 202.000 de kilometri pe ora, are putine sanse de a se ciocni cu Marte, dar astronomii sunt foarte interesati de a-i studia orbita. "Vom vedea oare meteoriti in atmosfera lui Marte? Cometele sunt foarte imprevizibile", a comentat Jim Green, directorul departamentului de stiinte planetare din cadrul NASA. "Cred ca este putin probabil ca Siding Spring sa fie distrusa. Ramane de vazut daca isi va pastra integritatea sau nu, este de mare interes ce se va intampla", a mai spus Green.
NASA si-a pozitionat sondele spatiale de pe orbita planetei rosii la adapost de intalnirea cu cometa. Pentru a nu fi deteriorati de materia care se desprinde din nucleul cometei, satelitii stiintifici se vor afla in spatele planetei. Chiar daca sondele Mars Reconnaissance, Mars Odyssey si Maven au fost repozitionate pentru a sta la adapost, astronomii spera ca ele sa poate obtine date pretioase despre aceasta intalnire foarte rara. Cei doi roboti aflati pe suprafata lui Marte, Curiosity si Opportunity, vor fi, la randul lor, folositi de savanti pentru observarea cometei. Camerele montate pe fiecare rover vor fi indreptate spre cerul martian si vor transmite imaginile obtinute catre Terra, in zilele, saptamanile si lunile urmatoare, potrivit NASA.
Cometa Siding Spring a fost descoperita de Robert McNaught cu ajutorul observatorului australian de la Siding Spring, in ianuarie 2013. Obiectul spatial s-ar fi format acum mai multe milioane de ani in Norul lui Oort, o regiune localizata la granita Sistemului Solar, care este practic un rezervor de comete "ce nu s-au schimbat deloc de la nasterea Sistemului Solar", a explicat agentia spatiala americana. Carey Lisse, astrofizician in cadrul laboratorului de fizica aplicata de la Universitatea Johns Hopkins, a spus ca savantii sunt interesati de comete din mai multe motive. "Este uimitor ca aceste obiecte exista inca dupa 4,5 miliarde de ani, iar principalul motiv este acela ca au evoluat foarte, foarte departe de Soare si ca sunt inghetate", a explicat Lisse.
Siding Spring este de talia unui munte mai mic, dar consistenta sa este cel mai probabil prafoasa sau ca a unei bezele care se topeste in gura, potrivit cercetatoarei. Cel mai probabil este alcatuita din gheturi foarte volatile (metan, monoxid de carbon), care se topesc foarte usor. Potrivit lui Lisse, cometa nu a fost supusa niciodata unor temperaturi ridicate. Oamenii de stiinta sunt foarte curiosi sa afle daca Siding Spring s-a dezagregat deja partial in drumul sau catre Marte. "Este posibil ca Marte sa provoace o intensificare a activitatii, de aceea urmarim cu atentie intalnirea", a explicat astrofizicianul. Cometa C/2013 A1 a calatorit mai bine de un milion de ani inainte de a se intalni pentru prima data cu Marte si nu va mai reveni in Sistemul Solar decat dupa un alt milion de ani, cand va efectua o noua rotatie in jurul Soarelui.