Învierea Mântuitorului, de acum 2.000 de ani, a pus bazele celei mai mari religii din istoria omenirii. Moartea unui Om ni l-a revelat pe Dumnezeu
“Dacă Iisus Hristos n-ar fi înviat, nimeni n-ar fi auzit de El, până astăzi”, spune părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul bisericii Sfântul Gheorghe-Nou, de la Kilometrul Zero al României. “Constatarea reală a morţii Mântuitorului şi, mai ales, a Învierii Sale, de către cei care l-au văzut viu, la trei zile după ce a fost pus în mormânt, a schimbat lumea!”, se enuziasmează părintele profesor Cărămizaru.
Acum 2000 de ani nu exista medicină legală, ca astăzi. Nu putea cineva să spună, autorizat, că se poate supravieţui unei morţi, cu atât mai mult aşa de violente, cum a fost în cazul Mântuitorului. Şi atunci, cum se demnostrează Învierea lui Iisus Hristos? Prelatul bisericii brâncoveneşti zâmbeşte blajin: “Vedeţi dumneavoastră, înainte de a intra în Ierusalim, Hristos trecuse pe la un alt mort înviat, prietenul său Lazăr. Mântuitorul îl înviase pe acesta după patru zile de la moare, timp după care corpul acestuia începuse să miroasă, după cum spunea Maria, sora lui Lazăr. Domnul i-a zis ei: Dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu! Şi ea l-a văzut, alături de mulţi alţii, pe fratele său înviat ! Mortul era legat cu feşe, conform tradiţiei iudaice. Lazăr însuşi s-a ridicat în picioare, legat fiind cu feşele de pânză, la auzul cuvintelor Fiului lui Dumnezeu. Hristos îi poruncise: Lazăre vino afară !”.
Complotul fariseilor şi saducheilor
Aşadar, este lesne de înţeles de ce asistenţa prezentă la eveniment a crezut în El. Chiar şi cei ce se îndoiseră până atunci! “Numai că duşmanii lui Hristos, fariseii şi saducheii – mai marii poporului iudeu – văzându-l ei înşişi pe Lazăr mort şi apoi viu, în loc să creadă şi ei, căutau să-l omoare pe Hristos de teamă că se vor înmulţi cei ce credeau în El. Iar despre Lazăr spuneau că l-a înviat, dar nu cu puterea lui Dumnezeu...Iată cât de mult le legase Satana inimile!”, te pune pe gânduri părintele Cărămizaru. Cu alte cuvinte, inamicii Domnului căutau cu orice preţ să-i submnieze autoritatea în faţa oamenilor ce credeau în El. Se temeau că-şi vor pierde puterile şi-aşa diminuate de ocupaţia romană. “Deşi l-au văzut cu ochii lor înviat pe Lazăr, în loc să se convertească la învățătura lui Hristos s-au înverşunat şi mai mult împotriva Lui, până l-au văzut pe cruce!”, explică parohul bisericii Sfântul Gheorghe-Nou.
Martorii Învierii lui Hristos
“Cel ce a dat viaţă morţilor a suferit pe cruce cumplit, deşi putea să se salveze. A stat în mormânt trei zile şi a mers în Iad unde, cu moartea pe moarte călcând, a salvat sufletele celor legaţi în împărăţia diavolului!”, completează preotul.
Într-un fel nonconformist de interpretare a Evangheliei, atestatul de resuscitare la viaţă a fost validat de martorii Învierii: femeile mironosiţe, sfinţii apostoli şi ucenicii lui Hristos. Părintele Cărămizaru se înfioară şi surâde: “Constatatorii Învierii Domnului, pornind de la Maria Magdalena și celelalte femei mironosițe pe care Îngerul Domnului le-a întrebat în faţa mormântului gol: Pentru ce cauţi pe Cel viu printre morţi ?, până la apostolii şi ucenicii Săi, dar şi la Toma cel îndoit, au vorbit cu El, iar ucenicii chiar au mâncat împreună cu El. Ba, mai mult, Toma şi-a alungat îndoiala văzându-l pe Fiul lui Dumnezeu înviat într-un trup transfigurat şi îndumnezeit, iar Mântuitorul i-a răspuns acestuia : Pentru că M-ai văzut Tomo ai crezut... Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut ! ( n.r. - Ioan cap. XX, vs. 29 ) Sper ca și noi să fim printre cei fericiți... La vreme de mare sărbătoare, cu smerenie vă vestesc cel mai important eveniment din istoria Umanităţii: Hristos a înviat!”.