Au apărut explicațiile date de membrii CCR, în privința deciziei de-a declara neconstituțională o lege care viza subvențiile în politică.
Reprezentanții de la Curtea Constituțională a României (CCR) au redactat motivarea deciziei prin care a fost declarată neconstituţională prevederea legală conform căreia subvenţiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice nu sunt supuse executării silite prin poprire.
„Din punctul de vedere al contractelor încheiate cu un profesionist, un partid politic este un beneficiar al respectivului bun sau serviciu obiect al contractului, la fel ca orice altă persoană fizică sau juridică de drept public sau privat.
„Nu reprezintă nicio relevanță”
Dacă s-ar accepta teza potrivit căreia subvenţiile acordate de la bugetul de stat nu pot fi supuse executării silite prin poprire, ar însemna, în cele din urmă, că, în orice contract de natură comercială încheiat cu o persoană juridică de drept public în calitate de beneficiar sau cumpărător, aceasta din urmă ar fi legal exonerată de obligaţia plăţii, întrucât sumele de bani cuvenite ca plată a contractului au ca sursă de finanţare bugetul de stat.
Or, calitatea de persoană de drept public nu prezintă nicio relevanţă din perspectiva circuitului civil şi a relaţiilor comerciale, iar dreptul de proprietate al părţilor contractuale este în mod egal ocrotit de lege şi de Constituţie”, se arată în motivarea publicată, astăzi, pe site-ul CCR.
Curtea a constatat că statutul special pe care îl are un partid politic - persoană juridică de drept public cu rol constituţional în formarea şi exercitarea voinţei politice a cetăţenilor - nu reprezintă, în ceea ce priveşte capacitatea sa civilă în relaţiile contractuale sau comerciale pe care le încheie, o justificare reală pentru acordarea privilegiului neplăţii, inclusiv din subvenţiile primite de la bugetul de stat.
Admisese excepția de neconstituționalitate
„Curtea a statuat constant în jurisprudenţa sa că orice excepţie de la regimul juridic aplicabil unei materii reprezintă, evident, o derogare de la principiul egalităţii în drepturi, fără privilegii şi fără discriminări, aceasta fiind, în acelaşi timp, permisă de acelaşi principiu atât timp cât se justifică în mod obiectiv şi raţional. (...) Aşadar, nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului”, se mai precizează în document.
Curtea Constituţională a admis pe 30 septembrie, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale şi a constatat că sintagma "nu sunt supuse executării silite prin poprir”este neconstituţională.