Un Trump mesianic, conservator și profund republican a lansat la Varșovia parteneriatul SUA-Europa de Est pentru Apărarea Vestului față de dușmanii interni și externi.
Componentele au fost relevate de discursul său în Piața Mare în fața publicului polonez, dar și de susținerea sa și declarațiile din cadrul Summitului celor Trei Mări de la Varșovia. O etapă care a precedat vizita sa la Hamburg, participareaa la G20 și setul de întâlniri bilaterale din care cea cu Președintele Putin a fost de prim plan, dar care a acoperit altele cel puțin la fel de importante, cu Președintele Chinei, Xi, cu cancelarul gernamn Angela Merkel dar și alte întâlniri între mai marii lumii.
Relevanța discursului de la Varșovia a fost una egal importantă pentru lumea de mâine precum cea de pe peluza Casei Albe cu Președintele României Klaus Iohannis, sau cea din biroul vicepreședintelui Pence cu Președintele Ucrainei, Petro Poroshenko. Într-adevăr, și la nivel simbolic, și la nivel de substanță, establishmentul american actual își desenează instrumentarul de politică externă și de securitate pe linii conservatoare, dar și pe cele de continuitate și cele de poziționare în perspectiva negocierilor la nivelul următor, cu liderii statelor mari din Vestul Europei și cu Rusia.
Esența mesajului lui Donald Trump a fost unui al unei misiuni profune, pe care o împărtășește cu statele Centrului și Estului Europei, care se află la frontiera Occidentului. Un Occident marcat de linii definitorii ce pleacă de la comunalitatea valorilor și principiilor – democrație, libertate, stat de drept – trece prin chestiuni profunde identitare – cultură, civilizație, religie, credință, dezvoltare, ba chiar putere și dominație – și care trebuie apărat de dușmani externi și interni deopotrivă. Atât la Est, cât și la Sud, cu referințe egale la Rusia invocată, la eroismul și rezistența acestei părți a Europei în fața sistemului comunism uniformizant și dominant, dar și împotriva Islamului radical, a terorismului dar și a dușmanului intern perceput de liderul american - al deschiderii societății și extremei toleranțe, care ar fi slăbit Occidentul și capacitatea sa de apărare.
Discursul, numit de unii comentatori chiar “Noul Pact de la Varșovia”, vorbește despre aceste linii de apărare a unui Occident ca citadelă asediată, cu frontiere concrete sub presiune, dar și despre un Occident sub asaltul intern al unor ideologii penetrante care alterează tradiția, cultura și credința, civilizația Occidentală. Nu mai vorbim despre discursul lui Kennedy la Berlin sau al lui Ronald Reagan la prăbușirea Zidului, ci despre un discurs susținut ceva mai la Est, dar cu reverberații și în noua viziune a existenței dușmanului interior. Trump vorbește despre voința, dorință, forța, de a apăra și mental poporul, „cetățenii noștri”, de a menține hotărârea apărării valorilor Occidentului și față de “dușmanul intern”, desenat ca sistem excesiv dizolvant, tolerant, permisiv care a șubrezit voința și capacitatea de a apăra propria casă, proprii cetățeni. Rostit la Varșovia, în casa conservatorismului european, cu note nu rareori anti-liberale, mesajul are deplina putere a asumării unei misiuni superioare a parteneriatului SUA-Europa Centrală și de Est pe linii care divid intern Occidentul de astăzi.
Nu mai vorbim nici de Noua Europă a lui Rumsfeld, pentru că dușmanul nu e dincolo de frontiere exclusiv, se află în Est și-n Orient, Rusia și Islamul, dar e și în interior, printre noi, și se reflectă în abordările și influențele suferite de unele guvernări deschise și liberale din Vest. Donald Trump, înaintea marilor negocieri cu Rusia, China, Franța, Germania și Bruxellesul, și-a creat și a marcat un parteneriat, un Acord mai mic cu această regiune de frontieră, care presupune apărarea comună, parteneriatul întărit și susținerea pe terțe teatre de operațiuni. El precede propunerea reînnoită a unui Mare Acord transatlantic cu Europa Continentală, de această dată, cu Vestul Europei, pentru a investi în propria apărare și a continua apărarea Vestului împreună, dar un vest cu valori comune și identitate clar stabilită și apreciată.
Componenta economică, strategică, de apărare care a rezultat la summitul celor Trei Mări este un șah dat deopotrivă unor regimuri și guverne occidentale, cu care urma să negocieze a doua zi la Hamburg, cât și la adresa Rusiei, de asemenea cap de afiș în negocieri bilaterale. Înarmat cu un asemenea acord de eliberare a constrâgnerilor economice și energetice ale Europei Centrale și de Est, cu cea mai bună tehnologie și cele mai puternice arme americane disponibile, cu prima livrare de gaz natural lichefiat neînsoțit de condiții politice și constrângeri, Donald Trump și-a construit o poziție de forță cu care a pășit la negocierile de a doua zi în reformarea Vestului după noile linii ale credințelor sale legate de nevoia coeziunii și a coerenței abordărilor, dar și a unei purități civilizaționale și a redeșteptării percepțiilor Vestului European, pe linii care limitează, nuanțează și raționalizează toleranța și abordările considerate corecte politic dar nerealiste ale liberalismului clasic european. Iar nou schițata viitoare Doctrină Trump obligă la evaluări, clarificări și poziționări ale Vestului Europei, ale Rusiei, lumi întregi, dar și ale României.