De-a lungul timpului au existat și există și în prezent în diverse locuri de pe glob trupe para-militare, care luptă în ascuns pentru o cauză, bună sau rea, înarmați ilegal cu arme performante. Ele fac ravagii în rândul „dușmanului”: rănesc, ucid, fac atentate, victime țintite sau victime colaterale.
Uneori, forța trupelor para-militare este atât de mare încât reușesc să se impună oficial, la nivel statal și să devină forță conducătoare.
Așa au procedat în România forțele oculte, para-legale: s-au dotat cu „arme” extrem de puternice, normele penale deosebit de intruzive, instrumente sofisticate și scumpe de interceptare și contrafacere, de natură a face posibilă transformarea în victimă a oricui ar deveni incomod. Veritabile atentate la liberate prin mandate de siguranță națională perpetue, prin legislație secretă, protocoale paralele, care au transformat România Paralelă într-o uriașă mașinărie distructivă. Viața oamenilor depinde doar de hazard, de voința discreționară a unor indivizi, care pot decide oricând că au devenit incomozi, că sunt prea neascultători sau prea inteligenți.
Aceste comandouri para-justițiare, care și-au construit culoare bine structurate, au funcționat și funcționează și în prezent, instalându-se confortabil în fruntea statului. Ședințe comune de stabilire a listelor și apoi de identificare a mijloacelor de eliminare a indivizilor vizați, au fost și sunt activități specifice structurilor parastatale, nedemocratice. Aparența de legalitate a fost alimentată și în exteriorul țării, prin manipulări și plăți consistente în acest sens, prin contracte și încredințări directe.
Scopul fiecărui stat democratic, european sau nu, este acela de a câștiga el însuși cât mai mult din aranjamentele internaționale. Iar această justiție paralelă a avut acest scop: a fost construită de un sistem paralel, format din Servicii secrete, DNA, cu colaborarea unora dintre judecătorii – păpușari, aceștia din urmă cu mult mai periculoși și mai toxici decât orice procuror sau ofițer din servicii, căci ultima frontieră de protejare a cetățeanului este chiar judecătorul. Sistemul para-statal și-a pus toată puterea și instrumentele în slujba statelor de la care au primit sprijin: au distrus toate afacerile românești, industria românească, inteligența românească și i-au forțat pe românii conștiincioși și harnici să plece în lume, în căutarea unui stat normal.
Planul de distrugere le-a reușit și e aproape de final: România nu mai are resurse, toate au fost concesionate străinilor, nu mai are nici măcar comerț, supermarketurile fiind toate străine, cu externalizarea profiturilor, nu mai are bănci, asigurări, forță de muncă, elite intelectuale sau profesionale, toate au luat drumul pribegiei. Are în schimb procurori super-bine plătiți, care își fac de cap în afara legii, nestingheriți, cu judecători de sistem impasibili, care fac jocurile tuturor structurilor de forță controlate din exterior ca niște umile marionete. Timid, reprezentanții cetățeanului hăituit, sclavi în Casa propriului lor Popor se văicăresc și nu reușesc să iasă din mocirla în care s-au afundat singuri, din neputință sau din interese personale.
Dezastrul a început: independența LOR înseamnă dreptul de a tră- da țara, a încălca legea, Constituția, a arunca la coș Adevărul. O paraindependență a justiție materializată în domnia falsului și a minciunii. Justiția a murit! Trăiască justiția!?