Povestea lui Panifmont: singurul taur de prăsilă din România trăiește în Ungaria

Negru, cu stea în frunte, cuminte și cu un corp de fotomodel, Panifmont duce o viață de lux și va deveni „tată de profesie” la noi în țară.

Tăurașul Panifmont s-a născut acum opt luni într-o fermă din județul Iași, dintr-un tată campion și o mamă care în primul an de lactație a dat 13.000 de litri de lapte. Pentru că toate analizele au arătat că era primul exemplar 100% sănătos, a fost transferat în cel mai mare centru de selecție de tauri din Ungaria, la Martonvásár – Bos Genetic. Pentru a-și împlini misiunea de „taur comunal” în varianta modernă, animalul trebuie să fie, toată viața lui, ferit de orice boală și nevaccinat, iar condiții de absolută igienă și sănătate nu îi puteau fi oferite în România. Cheltuielile cu un taur în testare se ridică la 300.000 de dolari, explică ungurii.

În grajdul în care mai stau 50 de tauri care cântăresc tone, micul Panifmont are boxa lui, spațioasă, plină cu paie proaspete, aurii. Ceilalți „vorbesc” între ei, iar sunetele seamănă cu cântecul balenelor albastre. Are printre vecini unul din cei mai buni 10 tauri de prăsilă din Europa.

După ce s-a născut, tăurașul a fost izolat în fermă, în boxă separată, s-au făcut teste sanitarveterinare și s-a văzut că este perfect sănătos. La șase luni, în aprilie, a fost transportat în Ungaria, la Bos Genetic, unde a intrat în carantină, izolat, și s-au reluat analizele, la laboratorul de referință din Budapesta, constatându-se că este perfect pentru scopul nostru. O nouă etapă în viața lui se va consuma în luna septembrie, când se vor efectua primele recoltări de material seminal ce vor fi testate pentru a vedea calitatea acestuia”, explică Ionuț Costin Lupu, directorul HolsteinRo (asociația crescătorilor de vaci din rasa Holstein).

„E o concurență acerbă în lume în acest domeniu, doar cei mai buni tauri ajung să fie exploatați și să procreeze”, spune și Istvan Monostori, directorul Bos Genetic. Și pentru unguri, tăurașul românesc reprezintă o mare provocare și abia așteaptă „momentul adevărului”: să numere spermatozoizii din probele de material seminal, iar aceștia să fie sănătoși și cu densitate mare. Dacă totul iese „ca la carte”, tăurașul Panifmont va avea primii descendenți în primăvara anului 2019, la ferma în care s-a născut.

Născuți prin inseminare

De ce e așa important să avem un taur de prăsilă al nostru? Peste 97% din vițeii care se nasc în fermele HolsteinRo ( 37.000 de capete) vin pe lume în urma inseminării artificiale. Vacile nu se mai înmulțesc demult pe cale tradițională, în nicio fermă din lume, iar România ține pasul.

Mai mult, în urma privatizărilor de după Revoluție, centrele de selecție a taurilor, cu rezultate deosebite cu zeci de ani în urmă, au fost achiziționate de investitori germani, falimentate sau desființate. Fermierii români apelează exclusiv la material seminal din străinătate. Dacă Panifmont trece toate testele va fi primul taur românesc ce va deveni „tată de profesie” în România.

Statistic, un vițel preia 30% din genetica superioară a părinților, urmând să transmită la copiii lui calități care fac din aceste animale super-vaci. Miza e să se nască vaci cu o lactație care depășește 11.000 de litri pe an.

 

Mângâiați pentru a fi docili

Un taur de prăsilă duce o viață de lux. Primește mâncare atent selectată, fân de lucernă și granule cu aportul caloric, proteic și de alte substanțe perfect echilibrat. Îngrijitorii se poartă frumos cu animalele, nimeni nu ridică tonul, nimeni nu le lovește, taurii sunt ținuți curați și sunt mângâiți, pentru a fi docili, în caz contrar fiind dificilă abordarea lor. Deși au în viață zeci de mii de urmași, taurii nu se intersectează niciodată cu o vacă, în toată existența lor care trece de 10 – 13 ani.

Mai mult, ca să facă „saltul”, după cum numesc specialiștii manevra care precede recoltarea propriu-zisă a lichidului seminal, li se prezintă o vacă „manechin” sau chiar un alt taur, castrat, parfumat cu feromoni.

 

Embriotransferul, noul trend

Mai nou, inseminarea nu mai e ultimul trend, ci embriotransfer, preferându-se implantarea direct de embrioni în vacile purtătoare, embrioni pe care în prealabil s-a intervenit genetic pentru controlul sexului. E aproape SF, dar e mai confortabil și net mai eficient pentru fermieri.

Știind cum sunt părinții vor obține vițeii doriți, vaci sau tăurași, în funcție de necesitate. Două ferme românești practică embriotransferul. „Cei mai valoroși tauri din lume se fac prin embriotransfer”, spune Lucian Chelariu, șeful fermei Panifcom Iași.

 

Zeci de euro pentru 25 ml de spermă de taur

Pentru a realiza o inseminare artificială e nevoie de 25 ml de lichid seminal. Dacă taurul are calități deosebite dozele cu lichid seminal pot fi vândute, în țară și în străinătate, prețul mediu variind între 15 și 75 de euro, cu mențiunea că atunci când calitățile donatorului sunt ieșite din comun, valoarea poate crește la sute de euro per doză. Un taur matur produce anual 30-40.000 de doze.