Puterea unei democrații stă în instituțiile ei. Cu cât acestea sunt mai credibile și mai respectate de cetățeni, cu atât o democrație poate fi considerată mai stabilă și mai funcțională. Și asta pentru că puterea politică în democrație se exercită de către popor prin intermediul instituțiilor.
Acesta este și motivul, de exemplu, pentru care Uniunea Europeană este atât de atentă să apere și să susțină credibilitatea instituțiilor sale. Mai mult, principiul respectării statului de drept, invocat mereu de oficialii UE, are și el la bază aceiași rațiune. Și anume de a consolida încrederea cetățenilor în instituțiile statului prin intermediul legii și a dreptății. Privită din această perspectivă, discuția despre aplicarea deciziei CCR de către președintele Iohannis capătă cu totul alte valențe, decât cele rezultate din disputa politică imediată. Răul cel mai mare de care se face vinovat președintele nu este acela că nu respectă Constituția, ci că nu respectă instituțiile statului! Încercând să amâne - din motive politice și, deci, personale - punerea în aplicare a deciziei CCR, Klaus Iohannis transmite un mesaj extrem de nociv la nivelul întregii societăți. El sună cam așa – cetățeni, nu e obligatorie respectarea deciziilor unor instituții, mai ales atunci când acestea contravin propriilor interese. Practic, această gândire răstoarnă însăși ideea statului de drept care presupune o armonizare a raporturilor dintre stat și libertățile individuale. Or, în viziunea propusă de președinte, interesul personal este pus pe prim-plan, în dauna interesului comun și a legii. Extrapolând, niciun condamnat nu ar trebui să respecte decizia instanței. Este o concluzie aberantă, dar ea rezultă tocmai din comportamentul pe care îl propune în acest moment președintele țării! Efectul nociv al acestei amânări este unul nu doar intern, ci și extern. Nu trebuie să avem niciun dubiu că imaginea și credibilitatea României vor ieși șifonate din toată această poveste, care atentează la principiile europene. De altfel, aceste principii au fost invocate de oficiali și instituții europene în contextul referendumului pentru suspendarea președintelui din 2012. Atunci, mesajul UE a fost unul foarte clar – respectați decizia Curții Constituționale, pentru că acest lucru înseamnă, de fapt, respectarea statului de drept. Este de așteptat, deci, ca și în cazul de față să avem parte de o reacție foarte dură din partea UE, fapt care ne-ar plasa în compania unor state precum Polonia sau Ungaria, acuzate în repzent că înregistrare grave abateri de la democrație și de la normele europene. Deci, oricum ai privi, refuzul președintelui Iohannis de a se conforma deciziei CCR, efectul unui astfel de comportament este unul extrem de nociv pe termen lung. El va submina autoritatea nu doar a CCR, dar și a instituții statului, în general. Iar acest lucru va duce apoi la o apatie socială și mai mare decât o avem în prezent. Oamenii se vor întreba, pe bună dreptate, ce rost mai are să se implice în viața publică, atâta vreme cât marii decidenți politici oricum nu respectă regulile jocului. Cu o astfel de stare de spirit, care nu face decât să potențeze și mai mult profilul mioritc al poporului român, eșecul de țară este ca și garantat.