Deși oficial campania pentru europarlamentare începe în 26 aprilie 2019, se vede chiar și din cer că partidele s-au angajat deja în competiție. Panourile electorale spînzură pe fațadele multor clădiri din București. Pe vremea copilăriei mele, cînd mergeam la Focșani cu căruța, tata punea calului un soi de apărătoare la ochiul drept, ca să nu se sperie cînd treceam pe lîngă turnul de apă din marginea orașului. Tare mă tem că azi, un cal în drum prin București ar avea toate motivele să se sperie dînd cu ochii de Traian Băsescu sau Rareș Bogdan de înălțimea unor blocuri, mai ceva decît Gulliver în Țara Piticilor. Panourilor li se adaugă mitingurile în care se întrec, în materie de număr de participanți și zbierete, PNL și PSD. La număr de mitinguri ținute PNL bate la scor PSD. Alianța 2020 n-a ținut pînă acum vreun miting. Dacă se va gîndi să țină unul va trebui să caute o locație la care participanții – cei din proletariatul digital – să poată veni cu trotineta electrică.
O scurtă retrospectivă a europarlamentarelor de pînă acum ne arată că participarea e de regulă redusă. Partidele abia dacă reușesc să scoată oamenii la vot prin structurile din teritoriu. Un clasament al prezenței la vot ne arată că cea mai mare prezență a fost atinsă în 2014: 32,44%. În rest, prezența s-a învîrtit în jurul cifrei de 29%. O prezență mică e favorabilă partidelor cu structuri în teritoriu, mai ales PSD. E limpede că o prezență la vot de peste 40%, ceea ce ar fi o premieră chiar și pentru parlamentare, ar defavoriza PSD. De regulă cel care nu iese din casă la vot e electoratul de Dreapta. Deși cu structuri în teritoriu, PNL are nevoie ca de aer de o prezență la vot de peste 30%. Sub 30% ar însemna un eșec al Referendumului decis de Klaus Iohannis. Cu ce imbold ar porni PNL la prezidențiale în condițiile acestui eșec?
Campania de pînă acum confirmă nevoia de prezență masivă la vot din partea formațiunilor de Dreapta. PSD, de exemplu, nu pare a dramatiza chestiunea prezenței la vot. Chiar dacă apare deja tradiționalul slogan Veniți la vot! impresia de ansamblu e de interes discret ca prezența să nu fie masivă. Și pentru ca această prezență să nu fie masivă trebuie ca europarlamentarele să nu depășească atmosfera de rutină, tipică acțiunilor la care participarea e asigurată prin intervenția structurilor din teritoriu. Cel puțin deocamdată, deosebirea de obiective se vede în atmosfera acțiunilor de campanie. Dintre toate partidele, inclusiv dintre toate partidele de Dreapta, PNL pare cel mai preocupat de a da manifestărilor sale un ton dramatic, gen, acum ori niciodată. Din acest punct de vedere aducerea în partid și punerea drept cap de listă a lui Rareș Bogdan a fost o mișcare menită a spori dramatizarea. De la emisiunile sale Rareș Bogdan are talentul de a face din orice ieșire în public în cadrul campaniei un exercițiu de tocsin din timpul Revoluției franceze. Electoratul e chemat la vot într-o atmosferă de isterie în genul celei provocate de agitatorii cordelieri sub sloganul Patria e în primejdie!
Trecînd în revistă intervențiile publice ale liderilor PNL din ultimul timp am descoperit și o manevră menită a scoate lumea la vot. E vorba de transformarea europarlamentarelor în alegeri parlamentare anticipate. Una dintre cauzele slabei prezențe la vot la europarlamentare e absența mizei în materie de politică internă. Nici un rezultat la europarlamentarele de pînă acum n-a adus schimbări radicale în structura puterii. După cele din 2007, din 2009 și cele din 2014 partidul de guvernămînt a rămas la putere. În aceste condiții, electoratul de Dreapta n-ar prea avea motive să se ostenească. Ei și ce dacă PSD obține cele mai multe mandate? Altfel ar sta lucrurile dacă electoratul de Dreapta ar fi convins că rezultatul europarlamentarelor din 26 mai ar putea duce la o schimbare de guvern în favoarea Dreptei. E ceea ce anunță în ultimul timp liderii PNL în cadrul campaniei electorale. Dacă rezultatele sînt dezastruoase pentru PSD - susțin aceștia- se creează condițiile ca o Moțiune de cenzură depusă imediat după 26 mai 2019 să treacă. Și astfel europarlamentarele vor deveni alegeri parlamentare.
Citez din liderii PNL.
Ludovic Orban:
„Românii dacă vin la vot la alegerile pentru Parlamentul European, votul lor reprezintă votul la o moţiune de cenzură împotriva lui Dragnea şi a actualului Guvern. Pentru că o prezenţă masivă la vot şi un vot dat PNL poate să ducă la dărîmarea guvernului şi, votînd PNL, votezi o moţiune de cenzură împotriva lui Dragnea şi PSD.” ( 22 martie 2019, Bacău)
Rareș Bogdan:
„Vom obţine un scor istoric, cel mai mare scor pe care PNL l-a avut în ultimii 30 de ani va fi pe 26 seara. Credeţi că ne vom opri aici, după ce vom lua peste 30%, iar PSD cade la sub 25%? Îi vom trimite acasă pe cei de la PSD, la revedere legitimitate!” (6 aprilie 2019, B1Tv).
Anunțul făcut de Ludovic Orban despre o moțiune de cenzură imediat după europarlamentarele e menit a induce electoratului de Dreapta că la 26 mai se va vota, sub acoperirea de europarlamentare, dacă PSD va rămîne sau nu la putere. O asemenea strategie impune europarlamentarelor tensiunea ieșită din comun a alegerilor parlamentare. Asta ar putea duce la un salt uriaș în prezența la vot. Care prezență e în favoarea PNL și a Opoziției în general. Strategia PNL vizează nu numai PSD. Vizează și Alianța USR+PLUS. Dacă sînt chemați la vot ca să aducă o schimbare la nivelul puterii, românii vor opta pentru votul util. Și votul util nu poate fi decît în favoarea PNL, partid care poate înlocui la guvernare PSD.
Un sondaj recent, pe care am reușit să pun mîna, îmi confirmă ipoteza despre transformarea europarlamentarelor în alegeri parlamentare. 70 la sută dintre cei intervievați consideră europarlamentarele importante. Dintre aceștia 60 la sută consideră că sînt importante pentru ca Să se schimbe situația în țară.
Care sînt reproșurile aduse de electorat actualei guvernări? Pe locul doi, după Venituri mici, vine Guvernare slabă, haos, incompetență. E interesant că 42 la sută dintre votanții PNL împărtășesc această credință, dar și 23 la sută dintre votanții PSD. Interesant e și faptul că Desființarea independenței justiției e doar pe locul 10 dintr-un clasament de 13, în timp ce Sănătatea e pe locul trei. Asta explică, printre altele, atacul lui Klaus Iohannis împotriva Sorinei Pintea.
Rezultatele sondajului avertizează că sînt toate condițiile pentru ca europarlamentarele să se transforme – prin tensiune maximă, prin emoție indusă – în alegeri parlamentare anticipate. Sînt conștiente de asta și celelalte partide competitoare?