”Viața e una și teatrul e alta, dar poate că, prin limbajul artificial al teatrului, există o posibilitate de a ne apropia de viața însăși, cu dorința s-o înțelegem”, scrie regizorul Andrei Șerban în austerul program de sală al foarte recentei producții cu ”Omul cel bun din Seciuan” de Bertolt Brecht, de la Teatrul Bulandra. Această frază a reputatului regizor exprimă, desigur, o speranță. Dar și un mic adevăr. Adevărul stă în vorbele ”...dar poate că...”
Brecht este partizanul ideii că lumea devine inteligibilă dacă privim elementele ei separat. Trendul dintodeauna este să constați diversitatea lumii și să-i cauți unitatea. Să ajungi la înțelepciunea de a vedea ce le ține pe toate împreună este mai interesant și, poate, mai important decît să rămîi la mirarea că sînt, toate, atît de diferite între ele. Brecht, însă, ne spune invers. Că uimitor în ordinea spiritului este că toate sînt diferite. Mai mult, contradictorii. De la premiera ei absolută, în 1943, piesa ”Omul cel bun din Seciuan” a fost sintetizată de critici și apoi în manualele diverselor școli ca fiind o piesă despre imposibilitatea de a fi bun într-o lume rea. De asemenea, este o piesă despre separația dintre bani și iubire. Prostituata Shen Te, care are toate datele unui om bun încă de la începutul piesei, primește un dar financiar de la zei, care o roagă să continue să fie bună. Shen Te face numai bine în jur, dar oamenii cărora li se face acest bine se agață de ea și de viața ei ca un balast care amenință să o scufunde. Atunci, Shen Te inventează un personaj masculin, un văr, Shui Ta, care este cinic, pragmatic, rece, nemilos și pe care îl joacă ea însăși fără ca ceilalți să știe. Prin urmare, vom avea în fața noastră un Ianus. Rostul lui Shui Ta este acela de a proteja bunătatea lui Shen Te. Cu timpul, însă, Shui Ta capătă tot mai multă realitate sau, în termeni marxiști, tot mai multă necesitate. Zeii veniseră pe pămînt cu misiunea de a găsi un om bun – măcar unul. Shen Te a fost singura lor descoperire. La sfîrșitul piesei, zeii, fericiți că și-au îndeplinit misiunea, o fericesc și pe Shen Te cu darurile lor și pleacă. De fapt, ei lasă în urmă un om împovărat de propria bunătate și aruncat într-un pericol real ca urmare a darurilor zeiești pe care le-a primit. A fi bun e o vulnerabilitate, a fi dăruit de zei este o rană deschisă ce amenință să devină mortală. Ateul Brecht ne spune că zeii nu și-au făcut bine treaba pe pământ, ba mai mult chiar, că nici nu înțeleg prea bine cele lumești. Ceea ce pare a conduce lumea, cel puțin în viziunea brechtiană, este ceva ce nu e nici divin, nici etic – este ceea ce marxiștii, în general, fetișizează sub cuvîntul ”social”. Forțele sociale, cele determinate de ”baza economică”, duc lumea înainte, ele sînt dincolo de bine și de rău, iar eșecul vine tocmai din încercarea de a rezolva problemele lumii în numele binelui. Dacă le abordează în numele ”socialului” s-ar putea să rezolve cîte ceva.
Teza, desigur, nu ne e deloc simpatică. Iar ceea ce mi se pare a fi cu totul special în spectacolul de la Bulandra este relația regizorului cu textul și cu teza pe care o afirmă. E limpede, lui Andrei Șerban nu-i place dramaturgia lui Brecht. Înțelege foarte bine în ce constă revoluția pe care Brecht a propdus-o în teatru, fructifică în manieră prorpie cîteva din beneficiile ei, dar refuză teza acestui text. Spectacolul de la Bulandra este o luptă respectuoasă a lui Andrei Șerban cu Bertolt Brecht. De aceea, îl recomand cu căldură chiar și celor cărora nu le place Brecht, nici ca om, nici ca autor. Confruntarea dintre un mare regizor și un mare text dramatic nu trebuie niciodată rată. Întîi, pentru că se întîmplă rar. Apoi, pentru că e un model de plasare în dezacord. În fine, pentru că te pune pe gînduri. Și, vorba lui Andrei Șerban, poate că...
Nota redacţiei: Întrucât apropierea campaniei electorale a transformat secţiunea de comentarii într-o platformă de propagandă politică, forumul va fi blocat până după alegerile prezidenţiale. Cei care doresc să îi transmită mesaje lui Sever Voinescu o pot face la adresa online@evz.ro. Vă mulţumim pentru înţelegere.