Abia a preluat guvernarea pe care poporul i-a oferit-o cu generozitate, că dl Dragnea și ai lui încep jelania ”grelei moșteniri” - refren știut bine în politica românească de ani mulți.
Ca să priceapă tot prostul, dl Dragnea zice pe șleau: Cioloș a lăsat ”o gaură” la bugetul statului de 10 miliarde de lei. Mai întîi, aș vrea să dau un context sumei. În 2015, întregul PIB al României a fost de 710 miliarde de lei. Precizînd că Produsul Intern Brut reprezintă suma valorii tuturor produselor și serviciilor destinate consumului unei țări, adică o sumă cu mult mai mare decît suma tuturor veniturilor și cheltuilelilor bugetului de stat, rezultă că dl Dragnea a descoperit că tehnocrații au lăsat o gaură de mai bine de 1,4 % din cît produce întreaga Românie într-un singur an. Acuma, dl Dragnea nu-i prost și își știe electoratul. Cînd spui poporului că Cioloș a lăsat ”o gaură” de 10 miliarde, poporul înțelege că Cioloș și ai lui au șterpelit o grămadă de lovele. Și să vezi nenorocire, erau tocmai lovelele din care dl Dragnea vroia să fericească norodul. Șmecher și, vorba unui procuror cu care a avut de-a face, onctuos, dl Dragnea știe că ”o gaură” înseamnă pentru popor că banii erau acolo, la visterie, și că tehnocrații lui Cioloș i-au palmat cumva. Știm, în politică nu contează adevărul și nici măcar ce cred politicienii că e adevărat, contează doar ceea ce crede poporul că e adevărat! Iar poporul român este atît de obișnuit cu jafurile de miliarde ale tuturor guvernanților, încît este numai bine frăgezit să creadă că guvernul Cioloș a furat din visteria pe care, om bun, dl Dragnea vrea să o deschidă către calicime. Dar acum, ce să mai deschidă… Spre deosebire de cei mai mulți comentatori, eu nu cred că guvernul dlui Dragnea se pregătește cu asemenea vrăjeli să explice de ce nu poate să-și țină promisiunile electorale. Eu cred că pe cele mai multe le va ține, și vă povesti nu doar că a fost generos, ci și priceput: deși Cioloș a lăsat ”gaura”, Dragnea tot ne-a dat.
Ca de obicei, tehnocrații lui Cioloș și aliații lor politici se apără prost, anemic, stîngaci. Ca de obicei, propaganda pesedistă funcționează fără adversar. Mă doboară deja gîndul că opoziția anti-pesedistă este cu totul lipsită de calități politice, că nu are vigoare, idei, imaginație politică, elan, energie. Parcă i-a strîns Dumnezeu pe toți nevolnicii la PNL! De la USR n-am mari așteptări, oricum.
Dar, nu comentariu politic tipic dîmbovițean vreau eu să fac aici. Întreaga tevatură din jurul ”găurii” de 10 miliarde mi-a adus aminte de ceea ce mi-a spus unul dintre cei mai interesanți oameni cu care am avut ocazia să stau de vorbă în viața asta: Shimon Peres. L-am cunoscut pe fostul președinte al Israelului prin 2001, în America. Fusesem la o conferință a lui și, după, cineva m-a prezentat. Peres era grăbit și asaltat de lume, așa că am putut schimba doar cîteva vorbe. L-am revăzut, apoi, tot în America, doi ani mai tîrziu, tot cu ocazia unei conferințe. De data asta, am fost și eu invitat la o cină organizată de niște prieteni de-ai lui, unde Peres a fost oaspete de onoare, dar nici acolo nu pot spune că am stat pe îndelete de vorbă - la cină, participau peste 50 de invitați și toți vroiau să-i spună ceva, să-l întrebe ceva, să-l asculte. Totuși, îmi amintesc că i-am pus o întrebare îndrăzneață (dacă Israelul are sau nu arme nucleare - cunoscătorii problemei au priceput, desigur, de ce i-am pus tocmai lui această întrebare), iar el a răspuns rîzînd, cu umor, ca în bancurile cu rabini vagi, înțelegînd bine unde bat… În fine, abia la a treia întîlnire, care a avut loc prin 2011, cu ocazia unei vizite oficiale pe care o făcea în România ca președinte al statului evreu, am avut ocazia să vorbesc mai pe îndetele cu el. Printre altele, am vorbit despre criza economică globală care tocmai ne lovise pe toți (mai puțin pe israelieni!). L-am întrebat pe el, un om cu opțiuni mai degrabă socialiste, dar ajuns la un stadiu de înțelepciune politică transideologică, ce părere are despre ideea că dificultățile economice ale băncilor sau ale diferitelor industrii se pot depăși cu injecții de bani de la stat. Atunci, Shimon Peres mi-a spus așa: una dintre marile erori pe care le fac toți oamenii, inclusiv politicienii, este aceea de a crede că guvernele au bani. În realitate, guvernele nu au bani, ci au bugete. Și este o enormă diferență între a avea bani și a avea buget. Una sînt banii, alta e bugetul!