Cine nu ar dori sa traiasca o viata lunga si se se bucure de o sanatate de fier? Diete miraculoase su fost propuse mereu – de la cele in care se face foame crunta la cele in care se consuma multe proteine. Un studiu recent a ajuns la concluzia ca toate aceste diete drastice nu folosesc – ba dimpotriva; secretul unei vieti lungi ar putea sa fie mult mai simplu. Va dezvaluim in continuare acest secret.
In urma cu ceva vreme se spunea ca secretul unei vieti indelungate este cel de…a face foame; reducerea cu circa 30% a caloriilor – cel putin in testele efectuate pe soarecii de laborator – avea ca efect o viata mai lunga. Totusi, testele pe soareci nu functioneaza chiar asa si pentru oameni. O reducere atat de drastic a caloriilor ar putea avea efecte negative.
Tocmai din aceste motive specialistii continua sa caute dieta miraculoasa care sa ne mentina in forma si sa ne ajute sa avem o viata lunga si sanatoasa.
Luigi Fontana, de la universtiatea din Brescia si de la Washington University din Saint Louis si Linda Patridge de la University College London si Max Planck Institute for biology of aging au efectuat studii extrem de interesante cu un nou tip de dieta asupra unor voluntari care au urmat sfaturile si indicatiile celor doi cercetatori. Rezultatele acestui studiu au fost publicate recent in revista Cell.
Spre deosebire de studiile anterioare, cum ar fi cel mentionat anterior, legat de reducerea drastica a caloriilor, actualul studiu are avantajul ca a fost efectuat nu asupra soarecilor ci chiar asupra persoanelor care s-au oferit voluntare la Washington University.
Au fost fixate patru reguli de comportament alimentar. Prima regula: reducerea proteinelor, care furnizau doar 10-12% din totalul de calorii zilnice. A doua regula: doua zile pe saptamana (nu consecutive insa) se tinea un regim de semi-foame, in care se consumau doar 500 de calorii, sub forma de legume crude sau fierte condimentate cu 1-2 linguri de ulei.
A treia regula era legata de consumul de proteine de natura vegetala, cele de natura animal fiind reduse insa nu complet eliminate intrucat proteinele de natura animala contin o serie de aminoacizi fundamentali pentru organism. Proteinele de natura vegetala contin fibre care mentin echilibrul bacteriologic din sistemul digestiv, ajutand la eliminarea posibilelor inflamatii.
A patra regula este cea de a concentra consumul de alimente in prima parte a zilei si de a consuma toate alimentele pe o durata de 8 ora de cand ne trezim. Deci daca incepem cu micul dejun la ora 8 dimineata theoretic dupa ora 16:00 nu ar trebui sa mai mancam; cel mult o cina frugala doar pe baza de legume.
Aceasta dieta a fost tolerata de voluntari foarte bine, fara sa dea efecte negative. Dieta hipocalorica insa – cea in care caloriile erau reduse cu circa 30% - avea efecte negative asupra celor care au incercat-o: asupra aparatului reproductiv, a oaselor (osteoporoza) si a sangelui (provoca anemie).
In ciuda succesului acestei noi forme de dieta alti specialisti sustin ca ar putea la randul ei avea efecte negative datorita in special celor doua zile de consum caloric redus (500 calorii). Se sustine ca organismul are nevoie de stabilitate si ca acest joc cu caloriile ar putea provoca daune pe o perioada indelungata.
Luigi Fontana si Linda Patridge sustin insa ca de-a lungul evolutiei oamenii au trecut mereu prin perioade de bunastare si de infometare si ca acesta este secretul unei diete care sa ne ajute sa traiam mai mult intrucat mentine metabolismul activ fara a-l supraincarca.
Nu ne ramane decat sa incercam chiar noi aceasta dieta – evident daca ne convingem ca avem nevoie de o dieta si de faptul ca reusim sa respectam cele patru reguli de baza.
In caz contrar sa luam ceea ce este mai bun din aceast dieta (consumul de legume, proteine de natura vegetala si un mic dejun mai consistent decat cina), sa facem ceva sport si sa fin veseli si cu buna dispozitie, deoarece viata nu trebuie sa fie doar lunga ci si sa merite de a fi traita.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro