Dosarul Revoluției nu se va judeca la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații susțin că Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu nu dețineau funcții în Guvern și, din acest motiv, competența de a judeca această cauză revine Curții de Apel București.
Dosarul Revoluției nu se va judeca la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații acestei instanțe au decis declinarea competenței către Curtea de Apel București. Decizia este definitivă.
Motivarea sentinței
Dosarul în care Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, printre alții, sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii va fi judecat la Curtea Apel după ce Înalta Curte a constatat că inculpații aveau alte funcții decât cele menționare în rechizitoriu.
„În concret, s-a constatat că în perioada 22 decembrie 1989, orele 16.00 - 30 decembrie 1989, unul dintre inculpaţi (Ion Iliescu - n.red.) nu a deţinut funcţia de şef al Guvernului României, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi, ulterior, de preşedinte al aceluiaşi organism, iar un alt inculpat (Gelu Voican Voiculescu - n.red.), în perioada 22 decembrie 1989, orele 16.00 - 27 decembrie 1989, nu a deţinut funcţiile de membru al Guvernului României, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, organ central de putere distinct de instituţia Guvernului României.
Sursa foto: 28232140 © Marian Mocanu | Dreamstime.com
În consecinţă, faţă de funcţiile deţinute de inculpaţi în perioadele menţionate, în raport cu dispoziţiile Codului de procedură penală care reglementează competenţa după calitatea persoanei, a fost stabilită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti", se arată în decizia magistraților Înaltei Curți. Cheltuielile judiciare și onorariile apărătorilor inculpaților (500 de lei de persoană) vor fi achitate de Ministerul Justiției, potrivit antena3.ro.
Documente făcute publice
Serviciul Român de Informaţii a dat publicității, în 2022, mai multe documente, până acum secrete, despre Revoluția din 1989. Acestea prezintă un tablou al situației grave din țară, demonstrând că dictatorul Ceaușescu era la curent cu toate lipsurile și problemele, dar că nu a făcut nimic pentru a le remedia. Este o lovitură pentru nostalgicii care au impresia că Nicolae Ceaușescu a fost un personaj pozitiv care și-a ținut poporul în întuneric și în înfometare pentru un scop nobil.
Documentele de la Securitate, date publicității, confirmă că Ion Iliescu și cei din jurul său, care au acaparat puterea în decembrie 1989, nu au acționat întâmplător. Aceștia formau un grup de acțiune înființat cu multă vreme înainte al cărui scop era răsturnarea lui Ceaușescu. Doar atât. Ion Iliescu intenționa să mențină România în sfera de influență a URSS, iar acest lucru explică greutatea cu care s-a făcut tranziția spre democrație, în primii ani de după 1990, inclusiv mineriadele.