O întrebare de gravitatea unei suspendări: Pe cine și de ce protejează Klaus Iohannis în Scandalul Hexi Pharma?
Marți 10 mai 2016 scriam pe cristoiublog.ro, sub titlul „Pentru Klaus Iohannis și pentru DNA Corupția ucide doar în funcție de interese precise”:
„Ne aflăm exact la două săptămîni de la declanşarea unuia dintre cele mai mari scandaluri postdecembriste: Cel produs de dezvăluirile potrivit cărora de ani întregi dezinfectanţii folosiţi de majoritatea spitalelor din România sînt falşi sau diluaţi. Din Anchetele conduse de Cătălin Tolontan, dar şi din cele iniţiate după stîrnirea Scandalului de către alţi jurnalişti, rezultă un adevăr cutremurător: Principala cauză a situaţiei criminale din spitalele româneşti în materie de dezinfectanţi constă în monopolul deţinut de firma Hexi Pharma. Firmă care a scos profituri uriaşe din Afacerea dezinfectanţilor cu cîntec. Ne aflăm, aşadar, în faţa uneia dintre cele mai mari cazuri de corupție din postdecembrism. Deoarece măsluirea dezinfectanților afectează condiţiile de igienă din spitale, putem presupune că un număr mare de români au murit din cauza acestei Afaceri de corupție. Putem spune însă cu siguranţă că ne aflăm în faţa Corupției care ucide.”
Plecînd de la acest adevăr cutremurător, îmi exprimam uluirea că la două săptămîni de la declanșarea Scandalului, Klaus Iohannis binevoiește în fine să spună ceva despre el, dar fără a se referi direct la cauza principală- Afacerea de corupuție, ci acoperindu-l cu divagații pline de clișee vagi despre Criza din Sănătate.
Joi, 19 mai 2016. Ne aflăm la 10 zile de la intervenția de tip dat după cireș a lui Klaus Iohannis în Scandalul dezinfectanților măsluiți și la mai mult de trei săptămîni de la declanșarea Scandalului. Între timp, noi și noi dezvăluiri făcute de presă, confirmate de Autorități (e crucial de menționat că Autoritățile n-au dezmințit nici măcar o virgulă din anchetele publicate de Cătălin Tolontan), au întărit pînă la axiomă aserțiunea că firma Hexi Farma a fost protejata cuiva. E greu se crezut că doar prin șpagă o firmă dintr-un domeniu în care se putea avînta orice întreprinzător român a putut deține contracte cu majoritatea spitalelor din țară timp de 8 ani și că – incredibil – ea a avut monopol și în cazul Spitalului SRI și în cazul Armatei. Dezvăluirea privind contractele cu Spitalul SRI și cu Armata, confirmată de Autorități, face din cazul Hexi Pharma unul de siguranță națională. Păi dacă și militarii români din teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan au fost victimele dezinfectanților din România și nu ai minelor artizanale plantate de teroriști, mai putem spune că Afacerea de corupție n-a atins interesul național?
Scandalul a devenit de interes național și prin poziția incredibilă adoptată de DNA față de această Afacere de corupție de proporții rar întîlnite în postdecembrism. Codruța Kovesi s-a grăbit să-și aranjeze două interviuri pentru a putea explica pe larg că DNA n-are procurori suficienți pentru a se ocupa și de Afacerea Hexi Pharma. N-are procurori suficienți pentru a se ocupa de una dintre cele mai ticăloase afaceri de corupție din istoria Corupției românești din toate timpurile, dar are procurori suficienți pentru a declanșa anchete penale despre presupuse falsificări de liste de susținători la un sector din București pe baza unor denunțuri făcute de un ONG pilotat de Monica Macovei!
După 9 zile de tăcere, perioadă în care a demisionat ministrul Sănătății, Comisia de Control al SRI a dat publicității un Comunicat scris parcă de Svejk în timp ce ședea pe scaunul de la privată, după criza din Spitalele care nu mai pot folosi dezinfectanți Pharma, după confirmarea oficială că și Armatei i s-au vîrît pe gît dezinfectanți măsluiți, după evidenta tărăgănare a anchetei de către Parchetul General, Klaus Iohannis s-a referit din nou, într-o Declarație de la Cotroceni, la Scandalul Hexi Pharma.
În chip uluitor, președintele a apelat la același truc din 9 mai 2016 pentru a evita să pună punctul pe i. Plasînd Scandalul în partea a doua a Declarației de presă, pentru a-l minimaliza, el a încercat din nou să-l îngroape în considerații generale despre Problemele din Sistemul de Sănătate. Asta în condițiile în care Scandalul a depășit demult hotarele Sistemului de Sănătate pentru a ajunge la Sistemul de siguranță al României sub forma întrebării: Cum a fost posibil ca timp de 8 ani o firmă să aibă o activitate criminală fără ca Autoritățile să reacționeze?
Ca și în intervenția din 9 mai 2016, s-a văzut din această mișculație cu abaterea de la subiect că Klaus Iohannis protejează pe protectorii firmei Hexi Pharma. Dacă în partea Declarației de presă propriu-zise această strădanie supraomenească de a-i proteja pe responsabilii de crima cu premeditare care a fost Afacerea dezinfectanților diluați n-a sărit în ochi, în partea cu întrebările puse de ziariști ea s-a văzut limpede.
Stenograma acestei părți e un document zdrobitor în sprijinul suspiciunii că Președintele, în loc să acționeze constituțional pentru descoperirea și pedepsirea protectorilor, se dă peste cap să-i tăinuiască și, prin asta, să-i scape. Reproduc Stenograma nu numai pentru că ea n-a fost publicată în întregime de nici un site – cel puțin dintre cele citite de mine –, unele televiziuni (Antena 3, de exemplu), prezentînd-o trunchiat, în favoarea lui Klaus Iohannis, dar și pentru că e un Document istoric despre un spectacol senzațional: Cel oferit de un Înalt Demnitar prins cu mîța-n sac de presă (excepțională prestația jurnaliștilor prezenți la conferința de presă în frunte cu Cătălin Tolontan, de la conferințele de presă ale lui Nixon în timpul Scandalului Wategate n-am mai văzut o presă atît de corect agresivă!) încercînd să scape prin folosirea tuturor mijloacelor necinstite: De la jignirea bădărănească a jurnalistei de la TVR (felicitări Ramonei Avramescu pentru întrebarea pusă!) pînă la evitarea penibilă a răspunsului la o întrebare precisă.
După ce veți citi Stenograma sînt sigur că vă veți întreba ca și mine: Pe cine și de ce protejează Klaus Iohannis?!
Stenograma întrebărilor puse de jurnaliști și a răspunsurilor date de Klaus Iohannis la Conferința de presă de la Cotroceni, joi, 19 mai 2016
Cătălin Tolontan, Gazeta Sporturilor: Bună ziua. Constituţia oferă preşedintelui României rolul şi responsabilitatea medierii între stat şi societate. În chestiunea dezinfectanţilor, societatea a aflat din partea statului, autorităţilor pînă în acest moment, iniţial că sînt 5% probleme doar, apoi că sînt 50 de spitale, după aceea că sînt 20 de judeţe şi ultima comunicare a statului, prin guvern, a fost că toate produsele unei anume firme sînt neconforme. Ultima comunicare a SRI-ului este că au trimis peste 100 de informări către autorităţile centrale, 500 cu totul, socotindu-le şi pe cele locale. Întrebarea mea este următoarea: ce soluţii puteţi oferi dvs în cadrul legii, astfel încît cetăţenii să fie convinşi că SRI şi-a îndeplinit misiunea şi nu face parte din sistemul «de nepăsare şi corupţie» sau poate chiar incompetenţă? Vă mulţumesc.
Klaus Iohannis: Nu am avut în nici un moment impresia că SRI face parte sau să încerce să acopere anumite nereguli. Însă, SRI-ul produce ceea ce se numeşte informări. Informările sînt destinate persoanelor care au atribuţii, care au putere de decizie în sistemele despre care se vorbeşte în informarea respectivă. Şi atunci este evident că anumiţi demnitari nu au citit cu atenţie aceste informări sau le-au ignorat cu bună ştiinţă. Ceea ce îmi doresc eu este să reparăm sistemul, vorbim aici de sistemul de sănătate. Din acest motiv am avut discuţii, chiar mai multe discuţii, cu ministrul interimar al Sănătăţii, cu prim-ministrul Dacian Cioloş, care mi-a prezentat concluziile pe care le-a tras, am discutat pe marginea lor şi am ajuns la soluţii care, în mod paradoxal, sînt destul de simple. Oricine putea să le găsească, dacă şi-ar fi dorit, pînă acum. Trebuie clarificate norme şi trebuie clarificate proceduri. Norme pentru a şti ce condiţii trebuie să îndeplinească – de exemplu, aceşti dezinfectanţi – proceduri pentru a şti cum se achiziţionează aceste materiale specifice, tocmai pentru a elimina subiectivitatea din achiziţia publică făcută de unele unităţi spitaliceşti. Eu cred că SRI-ul, şi în acest caz, şi-a făcut datoria. Cînd a avut semnale că ceva nu funcţionează bine, a sesizat, dar unele autorităţi cred că nu şi-au făcut treaba foarte bine şi, dacă au fost persoane care, cu bună ştiinţă, au încălcat legea, atunci, evident că mă aştept de la procurori să-i găsească şi să-i predea justiţiei.
Cătălin Tolontan: Iertaţi-mă, deci noi nu avem nicio soluţie de a crede şi noi, de a vedea şi noi informările sau… Noi, cetăţenii.
Klaus Iohannis: Nu.
Cătălin Tolontan: Nu există nicio soluţie legală ca să ne convingem? Doar să credem?
Klaus Iohannis: Nu. Ele sînt destinate unei categorii de demnitari. Ele sînt cu titlul de secret şi strict secret. Nu sînt destinate publicului general. Dar puteţi să cereţi lămuriri de la SRI. Nu ştiu dacă unele dintre ele pot fi date cu titlul de nesecret. Dacă aşa este atunci o să vă lămurească SRI-ul.
Andreea Dumitrache, Antena 3: 22 dintre aceste informări au mers către Parchete. Cei din Comisia pentru controlul SRI nu au spus dacă şi către DNA; către Ministerul Public, către Parchete. Spuneţi că SRI şi-a făcut treaba. Înseamnă că aceste instituţii nu şi-au făcut treaba? Pentru că niciuna nu s-a autosesizat. Ce faceţi dvs ca să aflaţi vinovaţii? Pentru că ancheta nu merge acum şi în cazul instituţiilor care nu şi-au făcut treaba şi a procurorilor şi a celor de acolo.
Klaus Iohannis: Şefii instituţiilor vor trebui să verifice dacă au ajuns acele informări, dacă au fost luate în seamă şi dacă n-au fost luate în seamă de ce este aşa? Avem procurori, avem procuror general nou, avem procuror şef la DNA reînvestit pentru rezultate bune, avem procuror şef destul de nou la DIICOT, aştept să îşi facă treaba, să verifice, Inspecţia Judiciară să verifice, să facă ordine.
Andreea Dumitrache: Ca şef al CSAT veţi cere acest lucru? Klaus Iohannis: Categoric.
Andreea Dumitrescu, România TV: Bună ziua, Andreea Dumitrescu România TV. Vroiam să vă întreb dacă dvs aţi primit informări de la SRI legate de această problemă a infecţiilor intraspitaliceşti şi a dezinfectanţilor şi a firmei Hexi Pharma? Şi ce aţi făcut în urma primirii acestor informări?
Klaus Iohannis: Anumite informări ajung la Administraţia Prezidenţială, dar dacă sînt specifice pentru un domeniu, ele de regulă ajung la consilierii care se ocupă de acest domeniu.
Andreea Dumitrescu: În cadrul CSAT veţi cere SRI să facă publice anumite informaţii legate de acest subiect?
Klaus Iohannis: Această chestiune – dacă anumite informări pot fi făcute publice sau nu – am abordat-o înainte cu colegul dvs, o să cer SRI să verifice dacă unele din aceste informări pot fi desecretizate şi date publicului. Andreea Dumitrescu: Mulţumesc.
Ramona Avramescu, TVR: Mai vreau o precizare, domnule preşedinte. Faptul că SRI a trimis aceste informări este contestat de mulţi demnitari. Pe ce anume vă bazaţi cînd spuneţi că SRI şi-a făcut cu certitudine datoria şi, practic, firul s-a rupt în momentul în care s-a ajuns la aceşti demnitari?
Klaus Iohannis: Fiindcă aceasta este experienţa mea, că SRI îşi face treaba şi sînt anumite instituţii care în anumite momente nu îşi fac treaba. Eu vorbesc din proprie experienţă. O întrebare de jurnalist v-aş ruga, da?
Alina Delcea, DIGI 24: Bună ziua domnule preşedinte, Alina Delcea, de la DIGI 24. Nu am înţeles exact, s-a întîmplat vreodată ca din 2014 pînă acum vreunul dintre consilierii dvs să vă informeze că ar fi primit notificări de la SRI cum că ar fi probleme cu dezinfectanţii în spitale şi în special cu firma despre care vorbim acum?
Klaus Iohannis: Nu îmi amintesc de nici o discuţie sau informare care s-ar fi referit la un anumit producător, dar au fost informări despre proceduri care nu merg bine în unele spitale, da, este adevărat. Alina Delcea: Puteţi să ne detaliaţi dacă era vorba chiar despre infecţiile nosocomiale sau despre alt subiect şi ce aţi considerat că se poate face în momentul în care aţi primit aceste informări? Klaus Iohannis: În momentul în care noi primim informări, le citim şi ne considerăm informaţi. Preşedinţia nu este entitate de sesizare, preşedintele nu este un supraguvern, fiindcă aceste informări trebuie să vă spun un pic cum arată ele. Vine o informare despre o temă X. Majoritatea sînt trimise din oficiu şi administraţiei prezidenţiale, dar ele nu sînt destinate special administraţiei prezidenţiale. Dacă informarea conţine lucruri care sînt demne de ştiut în zona spitalelor, informarea merge la prim-ministru, ministrul Sănătăţii, eventual la un director judeţean. Dacă sînt sesizate abateri care eventual ar putea fi considerate penale, atunci aceste informări merg şi la parchete. De fiecare dată, cel care este autoritate în domeniu trebuie să acţioneze. Dacă o informare este făcută pentru ministrul sănătătii, nu acţionează instituţional administraţia prezidenţială. Dacă sînt chestiuni foarte grave, atunci consilierii prezidenţiali vin cu o informare specială către mine şi dacă într-adevăr consider şi eu că este un caz grav, pot să-l prezint într-o discuţie cu primul ministru, că este o chestiune care ţine de guvern, sau chiar pot să cer o informare în CSAT, dar nu este gîndit în aşa fel încît să primească informări zece oameni şi preşedinţia să sesizeze suplimentar Ministerul Sănătăţii «atenţie, că ne-a scris SRI că sînt anumite probleme».
Alina Delcea: Înseamnă, domnule preşedinte, că pînă acum nu aţi primit nici o informare cu privire la sistemul de sănătate pe care aţi considerat-o gravă pînă în acest moment?
Klaus Iohannis: Ba da. Imediat după «Colectiv» am primit cîteva şi le-am discutat la vremea respectivă.
Claudiu Popa, Realitatea Tv: Deschid ghilimele: «Sînt suspiciuni că în spatele Hexi Pharma s-ar afla un serviciu secret» – preşedintele Senatului, domnul Călin Popescu Tăriceanu. Cum catalogaţi această declaraţie? Cum o vedeţi? Mulţumesc.
Klaus Iohannis: Cu ghilimele.
Claudiu Popa: De luat în serios?
Klaus Iohannis: Dacă nu am fi în campanie electorală, s-ar putea să fie o afirmaţie stranie, dar o cataloghez sub alte declaraţii de campanie electorală. Pot să iau în serios într-o conferinţă de presă publică o afirmaţie de acest tip. Dacă cineva are indicii că aşa este, atunci este obligat prin lege – atenţie – nu prin faptul că vă spun eu acum, este obligat prin lege să dea aceste informaţii procurorilor. Dacă nu o face, este pasibil de o urmărire penală, fiindcă se numeşte tăinuirea unor informaţii.
Elena Sorocean, B1Tv: Având în vedere situaţia dezinfectanţilor, putem vorbi despre un genocid, poate foarte multe mii de persoane şi-au pierdut viaţa în urma acestor situaţii din spitale?
Klaus Iohannis: Putem să vorbim cu siguranţă despre o chestiune scandaloasă şi putem să vorbim evident de nevoia unei schimbări a sistemului şi aceasta este abordarea pe care o am. S-au întîmplat, probabil, situaţii în care pacienţii au suferit din cauza acestei nepăsări, fără să fie raportat cazul ca atare. Aceste lucruri pot fi verificate şi, din informaţiile mele, ele sînt în curs de verificare, dar important este să tragem învăţămintele care se impun şi să schimbăm lucrurile în aşa fel încît pacienţii să nu fie trataţi cu indiferenţă, cu nepăsare datorită unor oameni care nu şi-au făcut treaba. Eu vă mulţumesc. Mi-a făcut mare plăcere să vă revăd astăzi. Vă doresc o după-amiază bună!”