Scandalul reînhumării lui Jozsef Nyiro, transformat peste noapte dintr-un extremist pe care se aşezase colbul istoriei într-o "mare conştiinţă naţională" a secuilor ar trebui anchetat de o comisie parlamentară.
Tocmai ca astfel de fapte să nu se mai repete! Nici jignirile impardonabile adresate dinspre Budapesta la adresa autorităţilor române nu mă impresionează prea mult! Altceva doare! Faptul că, sub pulpana autorităţilor maghiare, la Budapesta se falsifică în continuare istoria. Pe 28 mai, Duna TV a difuzat filmul documentar: "Aşa s-a pierdut Ţara Ardealului".
Vă rog să reţineţi că Duna Televízió (Televiziunea Dunărea) este un post public, fondat în 1992, pentru comunităţiile maghiare aflate în afara ţării. Din 2006 îşi difuzează programele şi pe al doilea canal, denumit Duna II. Autonómia. Mai pe româneşte, propagandă! Dar să reţinem câteva idei, pentru că nu avem spaţiu pentru toate elucubraţiile! Povestea începe ca-n basme: "Există undeva, în Bazinul Carpatic, un pământ minunat, o Ţară a Zânelor. (…) Ţara Ardealului. De când Dumnezeu l-a creat, de atunci se poartă lupte pentru ea". Evident, au venit alţi "stăpâni", românii care timp de 22 de ani i-au chinuit pe maghiari! Noroc cu Dictatul de la Viena, descris ca o consecinţă firească: "După seria de negocieri fără rezultate, puterile de distribuţie au luat în mâini problema soluţionării cerinţelor teritoriale şi, în 30 august 1940, la Palatul Belvedere din Viena, delegaţiile ungare şi române au acceptat fără condiţii Tratatul.(…) Luarea în proprietate a celor 43,5 mii de kilometri pătraţi realipiţi Ungariei trebuia făcută în două săptămâni. În majoritatea cazurilor, soldaţii unguri au fost primiţi de o ploaie de flori şi bucurie. Emoţie, delir, satisfacţie.
Minute în şir sunt dedicate efortului pe care l-au depus maghiarii în Ardealul de Nord pentru a se gospodări. Asta pentru că: "Contrar eforturilor depuse de comisiile mixte ungaro-române şi protecţiei civile, în momentul retragerii, trupele româneşti au luat cu ele tot ce putea fi mişcat din loc". Efortul s-a dat mai ales în domeniul militar. Evident, doar erau înconjuraţi de români! Deşi nu vă vine să credeţi, şi ungurii au crezut în anglo-americani. După 23 august 1944 "a existat o idee splendidă, din punct de vedere militar, nu politic. Ideea că, în urma trecerii la vremurile româneşti, cu o acţiune rapidă trebuie lansat un atac pentru reocuparea Carpaţilor Meridionali. Atunci, Bazinul Carpatic poate fi apărat în mod corespunzător, nu până la victorie, ci până la venirea trupelor anglo-saxone". Ungaria viza ocuparea întregii Transilvanii, care să-i revină sub Aliaţi! Antonescu avea dreptate! Ce ghinion au avut maghiarii!
Concluzia filmului este că "Ţara Ardealului" a fost pierdută în octombrie 1944, atunci când comanda militară ungară şi germană, din teama de a fi încercuită, renunţă la această zonă. Urmează evident "setea de răzbunare a trupelor româneşti ce au reocupat Ardealul a provocat vărsări de sânge". Adevăratul pericol stă nu în înmormântări, reînhumări, ci în falsificarea istoriei, în noul val de revizionism declanşat de Budapesta!