Curtea Constituțională a României a decis ca judecătorii să își motiveze hotărârile judecătorești până la momentul pronunțării lor.
Noi reforme în Justiție. Decizia nr. 233 a Curții Constituționale obligă judecătorii din România să își motiveze hotărârile până la momentul pronunțării lor. Legislativul a stabilit ca termen de redactare a verdictului judiciar in extenso o perioadă de 120 de zile.
Se vor alinia magistrații noilor norme judiciare?
Avocatul Marian Nazat, fost procuror, privește cu neîncredere respectarea noilor norme din sistemul judiciar. "Fără a exagera câtuși de puțin, motivarea (deciziei Curții Constituționale - n.r.) e o splendoare juridică! Dar nu despre asta (voi vorbi - n.r.), ci despre adevărata revoluție ce se va produce de acum încolo în sistemul nostru judiciar, mai ales că legislativul a stabilit un termen de 120 de zile înlăuntrul căruia judecătorii să-și redacteze verdictul (...)
De aceea, cred că, dincolo de modificarea textelor de procedură penală în discuție, este nevoie și de o redimensionare a volumului de dosare repartizate unui complet. În noile condiții este inacceptabil ca listele de ședință să conțină zeci de cauze sau zeci de părți. Pentru aceasta ar fi nevoie de mai mulți judecători și de săli de judecată suplimentare la instanțele cu încărcătură foarte mare, altminteri geaba cosmetizarea Codului de procedură penală", s-a exprimat avocatul Marian Nazat.
"Chiar aștept cu nerăbdare profesională și cu nedisimulat scepticism modul în care cei care administrează Justiția se vor alinia la aceste norme imperative", a conchis fostul procuror.
Eliza Corbeanu: Termenul stabilit de CCR este unul rezonabil
Avocata Eliza Ene Corbeanu este de părere că suprasolicitarea instanțelor de judecată ducea, adesea, la "scurgerea unor termene nepermis de lungi" între momentul pronunțării unei hotărâri judecătorești și redactarea motivării acesteia, lăsând părțile într-o incertitudine care arunca o umbră de îndoială inclusiv cu privire la calitatea actului de justiție.
"Se năștea fireasca întrebare în ce măsură un judecător poate rămâne conectat la raționamentul pe care și-a bazat soluția, dacă redactarea acesteia survenea după câteva luni, uneori chiar și un an de la data pronunțării hotărârii. Legitimitatea unei hotărâri judecătorești era afectată câtă vreme motivarea în fapt și în drept a soluției era întârziată din rațiuni care părților le erau străine (puteam doar presupune că judecătorul are un volum de muncă prea mare, punându-l pe acesta în imposibilitatea de a-și redacta hotărârile).
De la momentul pronunțării unei hotărâri și până la redactarea acesteia, completul de judecată putea suferi mai multe transformări (promovare, demisie, pensionare, transfer, deces etc), acest aspect afectând chiar calitatea motivării, cu implicații directe asupra drepturilor părților. (Vorbim - n.r.) și despre anomalia juridică născută din executarea unei hotărâri definitive nemotivate (de exemplu, condamnarea unui inculpat în baza minutei care consemna, pe scurs, rezultatul deliberării)", a explicat avocata Eliza Ene Corbeanu.
Astfel, termenul de 120 de zile hotărât pentru redactarea motivării de către magistrați este mai mult decât rezonabil, potrivit avocatei.