Au trecut două luni și jumătate de la momentul primului articol în care Evenimentul zilei dezvăluia că numele lui Kovesi este implicat într-un dosar de corupție privind autostrada Sibiu-Orăștie, cunoscută și ca autostrada scufundată.
De-a lungul celor șase episoade am arătat cum Eduard Kovesi, alintat și Bebe, fostul soț al șefei DNA Laura Codruța Kovesi, s-a îndeletnicit cu furnizarea materialului de balastieră pentru terasamentul autostrăzii. În condițiile în care firma sa, Led Communications din Sibiu, nu avea vreo treabă cu materialele de construcții, ci doar cu furnizarea de servicii de televiziune prin cablu și internet. A fost chiar partener cu cei de la RCS&RDS la un moment dat, așa cum a dezvăluit presa de-a lungul timpului. Doar că adevărata prosperitate a cunoscut-o în momentul în care i-a cunoscut pe italienii de la Impregilio și firmele lor de interfață, Omaum Construct, Omaum Grup și MJC Strade Infrastructuri. Abia atunci cifra de afaceri a lui Bebe Kovesi a crescut de peste zece ori, ajungând la peste două milioane de euro în perioada construcției tronsonului 3 al autostrăzii Sibiu-Orăștie.
Dosarul instrumentat de DNA a intrat în „adormire”
Bebe Kovesi nu a deținut și nu deține perimetre de exploatare pentru pământ sau piatră. Cu alte cuvinte, nu a deținut balastiere sau gropi de împrumut pentru pământ de umplutură necesar terasamentului. El a fost doar intermediar și chiar intermediar la intermediar, așa cum am arătat cu dovezi de-a lungul serialului nostru. O verigă aparent inutilă într-un proces de producție, menită să crească prețul lucrării și să umple niște buzunare cu milioane de euro. Explicația poate fi găsită în felul în care Direcția Națională Anticorupție s-a ocupat de acest subiect. Pentru că da, există cel puțin un dosar penal, nr. 50/P/2013, aflat în instrumentarea DNA. Dar care a intrat „în adormire” în momentul în care martorii l-au indicat oficial pe fostul soț al doamnei Kovesi ca fiind parte a grupului cercetat pentru dezastrul de la tronsonul 3 al autostrăzii Sibiu-Orăștie. Dezastru care a culminat cu condamnarea României la plata a 20 de milioane de euro către Impregilio, prietenii italieni ai lui Bebe Kovesi.
Procurorii de caz, dați afară din DNA
Motivul pentru care de doi ani nu mai lucrează în acest dosar și niciun martor sau denunțător nu a mai fost chemat să-și susțină declarația sau să dea informații suplimentare, dar mai ales pentru că nici până acum Eduard Kovesi nu a fost invitat să dea explicații în fața procurorilor, ne duce la concluzia că, în schimbul banilor, Bebe nu oferea numai facturi pentru pietriș sau argile de umplutură, ci și protecție. Iar puterea lui Eduard Kovesi pare foarte mare atâta timp cât partenerii lui de afaceri, cei arătați cu degetul și cu dovezi cum că ar fi stat la baza dezastrului de la autostradă, sunt încă liberi și neaudiați, în timp ce procurorii care au îndrăznit să se apuce de această anchetă au fost dați afară din DNA de către Laura Codruța Kovesi. Aparențele arată că Bebe încă are influență asupra Codruței Kovesi, chiar dacă șefa DNA susținea, într-un interviu pe această temă, că nu a mai vorbit cu fostul soț de zece ani, de la pronunțarea divorțului. Dacă ar fi să dăm crezare spuselor doamnei Kovesi, atunci comunicarea dintre ei s-a produs doar telepatic, pe calea undelor gândurilor și a energiilor universului, dar acest subiect îl vom dezvolta într-un alt episod.
Cert este că cei doi procurori care s-au ocupat de dosarele autostrăzilor, 92/P/2011 și 50/P/2013, Mihaela Moraru Iorga și Doru Țuluș, au fost revocați din funcții și dați afară din DNA sub pretextul că ar fi refuzat testul poligraf în scandalul apariției în presă a unor înregistrări din ședința DNA în care șefa instituției, LCK, își îndemna subordonați la practici neconvenționale de anchetă, menite să ducă la arestarea de prim miniștri, practici ră- mase în mentalul colectiv sub denumirea de „decapare”.
Cele două dosare au început pe vremea când șef al DNA era procurorul Daniel Morar, unul în 2011 iar celă- lalt în 2013, înainte de numirea Coduței Kovesi la conducerea DNA.
Un dosar cu un singur inculpat: Narcis Neaga
Dosarul 90/P/2011 avea ca obiect anchetarea mai multor posibile fapte de corupție de la Ministerul Transporturilor și CNADNR. Procurorii Țuluș și Moraru-Iorga erau interesați de lucrările de reabilitare de la Baia de Criș, precum și de contractele de proiectareexecuție, dar și supervizare de la autostrăzile TimișoaraLugoj, loturile 1 și 2, Lugoj-Deva lot 1, Nădlac-Arad, loturile 1 și 2, și Sibiu-Orăștie, toate cele patru loturi. În dosarul 50/P/2013, procurorul Mihaela Moraru Iorga ajunsese chiar, prin ordonanța din 04.02.2014, să înceapă urmărirea penală în legătură cu procedurile de achiziție organizate de CNADNR, pentru abuz în serviciu, trafic de influență și cumpărare de influență. A fost vizată autostrada Sibiu-Orăștie pe toate cele patru loturi. Cu excepția lui Narcis Neaga, fostul șef al CNADNR, despre care Codruța Kovesi ne-a spus că este inculpat, nu știm să mai existe vreo personă incriminată. Ca și cum Neaga și-ar fi dat și și-ar fi cumpărat de unul singur influența despre care se vorbește în dosar. Apoi, conform unor surse judiciare, ancheta s-a extins și pentru a verifica derularea și execuția contractului. Deja, în noiembrie 2015 se punea problema inclusiv a subcontractorilor care au lucrat pe tronsonul 3 al autostrăzii Sibiu-Orăștie. Doar că, așa cum afirma procurorul Țuluș într-o emisiune de la Realitatea TV, răspunzându-i la o întrebare lui Dan Andronic, „din 2013, după venirea Codruței Kovesi la conducerea DNA, s-a schimbat radical modul de lucru în această instituție”.
Bebe a vândut pământ și pietriș
Revenind la Bebe Kovesi, trebuie menționat că el a avut legături directe cu cel puțin trei dintre aceste contracte anchetate de DNA și anume cu contractele privind autostrada SibiuOrăștie lot 3, unde antreprenor general a fost Impregilio, Sebeș-Turda lot 1, câștigat de Pizzarotti&Pomponio și Lugoj-Deva, lotul 2, executat de Impregilio Salini și SECOL SpA. Însă numele său a apărut oficial în declarațiile martorilor la sfârșitul anului 2015 și începutul anului 2016. Conform declarațiilor celor care au muncit efectiv pe aceste șantiere, Bebe s-a ocupat fie cu vânzarea de pământ, fie cu vânzarea de pietriș, fie cu cântare de balastieră sau cu livrarea de motorină, ba chiar cu amenajarea de bălți de pescuit, o formă mascată de exploatare a materialelor de balastieră fără a deține aprobarea de balastieră. În realitate, doar a plimbat hârtii și a încasat comisioane, în timp ce adevărații actori s-au folosit de numele lui ca să nu aibă probleme cu autoritățile.
Înșelați de italieni
La sfârșitul anului 2015 și începutul anului 2016, mai mulți constructori români care fuseseră subcontractori sau sub-subcontractori pe aceste tronsoane de autostrăzi au început să depună mărturii în fața procurorilor DNA. În marea lor majoritate fuseseră înșelați sau țepuiți de firmele tampon ale italienilor, Omaum Construct, Omaum Grup sau Omaum Infrastructuri transformată în MJC Strade Infrastructuri. Cele trei firme îi au asociați pe Borzea „John” Ioan și Andrenacci Massimilliano. Primul este un cunoscut patron de restaurante și cluburi în care s-au și scurs, de altfel, o mare parte a banilor din autostrăzi prin contracte de consultanță (!!!), iar al doilea este un italian cercetat penal în Italia pentru golă- nii cu banii publici în Pescara și care acum produce blugi.
A furnizat documente false
Din surse judiciare am aflat că în acest dosar, la aflarea noilor date, procurorii au cerut sprijinul ANAF, direcția Antifraudă. După doi ani de la ordonanța procurorilor, doar ANAF Buzău ar fi realizat un control și ar fi emis un raport către DNA privind activitatea firmei MJC Strade Infrastructuri, înregistrată în județul Buzău. Raportul controlului nu este public, dar tot surse din DNA ne-au confirmat că sunt probleme majore în ceea ce privește activitatea firmei. Bebe Kovesi, prin firma sa Led Communications, a avut afaceri comerciale strânse cu MJC. La un moment dat chiar i-a furnizat lui Borzea documente false care să-l ajute pe acesta să își ceară insolvența cu sprijinul lichidatorului Cătălin Andrei Dascăl, cel cercetat de procurori și în dosarul insolvenței clubului de fotbal Dinamo București. Dar este un alt subiect pe care urmează să-l prezentăm în episoadele următoare. De menționat că între timp și Omaum Grup și Omaum Construct, firmele lui Borzea și Andrenacci care au intermediat financiar relația dintre Impregilio și firmele care au executat efectiv lucrările în șantier și care au lucrat direct cu Bebe Kovesi, au intrat în procedura de faliment pentru a-și șterge urmele. Fără vreun control al ANAF, chiar dacă acest lucru se impunea legal, dar mai ales pentru că fusese cerut și de procurorii DNA. Procurori care, între timp, au și fost dați afară din instituție de către Laura Codruța Kovesi, fosta soție a lui Bebe. Surse din DNA ne-au confirmat că de la momentul în care numele lui Bebe Kovesi a apărut în anchetă, s-a încercat sistematic să se schimbe echipa de procurori de caz. Cu alte cuvinte, doamna Kovesi a vrut să-i ia dosarul Mihaelei Moraru Iorga și lui Doru Țuluș. Până la urmă a fost mai ușor să-i dea afară din DNA decât să le ia dosarul, pentru că, așa cum spun mai mulți martori, cei doi au refuzat să renunțe la anchetă.
Cei doi procurori proscriși au devenit inamicul numărul 1 al șefei DNA
Tot din surse interne am aflat că dosarul autostrăzii a fost preluat de către procurorul George Adrian Matei, un „apropiat al șefei DNA, un tip servil și slăbuț… adus în DNA de la Tribunalul București la recomandarea generalului SRI Adrian Ciocîrlan”, așa cum îl prezintă jurnalista Sorina Matei pe blogul său. De unde rezultă că plecarea lui Coldea de la SRI ră- mâne doar o perdea de fum, în timp ce opreațiunea binomului, „Noi suntem Statul” , merge mai departe. Așa cum merge mai departe și acțiunea de intimidare a celor doi procurori de către Laura Codruța Kovesi. Surse interne ne-au confirmat că celor doi, Mihaela Iorga Moraru și Doru Țuluș, le-au fost făcute sesizări disciplinare pe motiv că au făcut declarații în presă. De asemenea, conform surselor apropiate acestui conflict, cei doi procurori proscriși au devenit inamicul numărul 1 al șefei DNA și primesc zilnic avertismente de la aceasta. Între timp, și procurorul Mihaela Moraru Iorga a dat în judecată conducerea DNA, asta după ce CSM a menținut decizia de revocare. A cerut suspendarea ordinului de revocare, pe contencios administrativ. Probabil că va urma și o acțiune în anulare. Colac peste pupăză, Inspecția Judiciară din CSM a derulat un control la DNA care ar fi trebuit finalizat pe 11 august, dar a fost prelungit până pe 25 august.
Scandalul înregistrărilor
Rezultatul controlului este un alt scandal care a ținut capul de afiș al buletinelor de știri. Trei procurori din anturajul Codruței Kovesi au fost propuși pentru anchetă disciplinară pe motiv de practicare abuzivă a meseriei de procuror. Când credeam că în sfârșit lucrurile încep să intre în normal și autoritățile statului își fac treaba în ambele sensuri, în presă au apărut înregistrări cu un inspector de la Corpul de control al Inspecției Judiciare care se plângea șefului său că asupra ei s-au făcut presiuni foarte mari de către Codruța Kovesi în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, adică în timp ce efectua control la DNA.
Dosarul alegerilor din 2009
În acest timp, ministrul Justiției, Tudorel Toader, îl ataca frontal pe procurorul general Augustin Lazăr pe motiv că nu a vrut să pună la dispoziția Parlamentului dosarul alegerilor din 2009, dosarul acela în care Codruța Kovesi ar putea să fie plasată în sufrageria lui Gabriel Oprea în noaptea alegerilor prezidențiale, conform dezvăluirilor făcute de Dan Andronic. Augustin Lazăr, provenit din structurile teritoriale ale Parchetului Alba ( unde a fost și șef), de care aparține și Parchetul Sibiu, o apără pe Laura Codruța Kovesi, cu care, inevitabil, a colaborat în perioada trecută. Cu ea și cu tatăl acesteia, procurorul Lascu, șef la Parchetul Mediaș. Iar peste toți tronează umbrela preșdintelui României, Klaus Iohannis, care îi protejează pe amândoi și care este tot din Sibiu. Una peste alta, mă întreb cum ar fi arătat această cumetrie coborâtă mai la sud, să zicem în județul Teleorman, și cât ar fi fost de isterizată o anumită parte a presei. Până atunci nu ne rămâne decât să constatăm că vechiul binom nu a murit, iar noul binom, ăla despre care se vorbește în emisiunile de televiziune, chiar există.