Recent, Meryl Streep (n.1949) a fost pentru a 18-a oară nominalizată la premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă a anului. 3 au fost nominalizări pentru roluri secundare şi 15 pentru roluri principale. A cîştigat Oscarul de trei ori: o dată pentru rol secundar (după criteriile Academiei rolul ei din "Kramer vs. Kramer" a fost secundar!) şi de două ori pentru rol principal. A cîtigat de 8 ori Globul de Aur, de 3 ori premiul BAFTA şi de două ori premiul EMMY.
Lista premiilor cîştigate în America de către Meryl Streep este cu adevărat interminabilă – eu am spicuit din ea doar premiile despre care am auzit şi noi, în România. Şi în Europa, Meryl Streep a dobîndit onoruri supreme: premii pentru cea mai bună actriţă de trei ori la Berlin ( o dată pentru întreaga carieră), o dată la Cannes, o dată la Moscova, Cesar pentru întreaga carieră şi altele. În America, Streep are doctorate onorifice la Harvard, Yale şi Princeton – academic vorbind, mai mult nu se poate. Nu cred că există o altă actriţă în istoria filmului care să aibă o vitrină cu trofee asemănătoare! Meryl Streep merge şi anul acesta la Oscar pentru un rol cu adevărat formidabil, Violet în "August: Osage County". Filmul se alfă acum şi pe ecranele noastre sub titlul "Ţinutul din mijlocul verii". "August: Osage County" a fost, mai întîi, o piesă de teatru premiată cu Pulitzer în America şi jucată cu succes la Chicago, New York şi Londra din anul 2007 pînă astăzi. Piesa a fost salutată cvasi-unanim de critică. I s-a şi spus prima capodoperă a dramsturgiei americane a secolului al XXI-lea. Autorul ei, Tracy Letts (n.1965), este un actor de teatru convertit la dramaturgie. Tot el a fost şi autorul adaptării piesei pentru ecran. Regia este semnată John Wells (n.1956), solid producător şi scenarist de televiziune, aflat acum la al doilea său film ca regizor. De altfel, filmul este pregnant teatral şi, mă grăbesc să o spun, asta este în avantajul său. Astfel, filmul îşi pune la lucru cele două mari atu-uri: actorii extraordinari şi dialogurile inteligent scrise, ascuţite, vii. "August: Osage County" este o nouă piesă de teatru despre un subiect care frămîntă America teatrală de la Eugene O’Neill şi Tennessee Williams încoace – familia izolată şi disfuncţională. Cu un anumit prilej, membrii (mulţi) ai unei familii se reunesc în locul de baştină, de preferinţă izolat şi provincial. Cu această ocazie, putem vedea dinamica interioară a unei familii care prezintă toate traumele posibile: boli, gelozii, infidelităţi cu urme nu doar în suflete ci şi în arborele genealogic, nostalgii, amintiri urîte sau frumoase, minciuni, ruşine, accese de răutate, dependenţe de tot felul, dar şi dragoste şi un fel de solidaritate ca a celor care au eşuat pe o insulă pustie în urma unui dezastru. Evident, momentele comice nu lipsesc, pentru că ridicolul şi penbilul nu ocoleşte absolut nici o reuniune de familie din lumea asta. Americanii rămîn maeştrii temei familiei ratate, deşi ea se găseşte peste tot. Familia Weston se reuneşte în casa părintească din Oklahoma, în toiul verii, pentru a încerca să fie alături de Violet, bolnavă de cancer şi dependentă de pastile. Înainte ca lumea să ajungă în casa din mijlocul cîmpiei fără margini şi fără sens ("aşa e viaţa în cîmpii" – va spune una dintre fiicele Violetei cu resemnare şi nervi), soţul Violetei, Beverly (apariţie interesantă, de o secvenţă a lui Sam Shepard în acest rol), fuge de acasă şi se sinucide. Nu voi divulga multe despre film, în speranţa că veţi merge să-l vedeţi. Veţi rîde uneori şi veţi medita îndelung, vă veţi gîndi la familiile voastre, la ce nu merge în ele, cu siguranţă. Ideea că familia poate fi şi infern şi paradis este tulburătoare. Mai întîi, pentru că e foarte greu de greu admis că distanţa dintre cei doi poli ai nemuririi este atît de apropiată, că diferenţa dintre ei stă în detalii mici şi aparante fără importanţă, dar care prin adiţie produc ceva minunat sau ceva monstruos. Apoi, pentru că familia îţi este dată de destin – nu tu o alegi pe ea şi nici ea nu te alege pe tine. Este ca o cruce pe care o porţi. Poate fi cruciuliţă aurită la gît sau cruce grea, povară pe umeri toată viaţa. Ai crede că depinde şi de tine. Dar nu este chiar aşa – familia este una dintre cele mai implacabile fatalităţi din viaţa oricui. "August: Osage County" mai testează ceva imporant în acest context – limitele iubirii. Pînă unde poţi să iubeşti în familiei? Pînă unde poate fi iubită o mamă dificilă şi pînă unde poate mama dificilă să iubească? Pînă unde se pot iubi doi soţi între ei? Pînă unde se pot iubi surorile între ele? Filmul merită văzut! Fie şi numai pentru a o vedea pe Meryl Streep într-un tur de forţă actoricesc de zile mari (sincer, cred că este cel mai bun rol din viaţa ei plină de roluri mari!). Fie şi pentru a o vedea pe Julia Roberts jucînd mai bine ca niciodată! Cineva a spus că "August: Osage County" este un film în care o chipă perfect funcţională de actori joacă o familie perfect disfuncţională. Mi se pare o bună caracterizare a filmului. <iframe width="620" height="330" src="http://video.cinemagia.ro/if/1ci5o9z45n&width=560&height=315&content_id=487009&id=cinemagiaObject1ci5o9z45n" border="0" frameborder="0" scrolling="no" id="cinemagiaObject1ci5o9z45n" ></iframe><script type="text/javascript">(function() {var d,v,s;d = document;v = d.createElement('script');v.type = 'text/javascript';v.async = true;v.src = 'http://video.cinemagia.ro/player/resize.js';s = d.getElementsByTagName('script')[0];s.parentNode.insertBefore(v, s);})();</script>