Un judecător de la Curtea de Apel Cluj a luat o decizie extrem de importantă, care ar putea avea implicații pentru toți românii, în funcție de verdictul final dat de Curtea Supremă.
Judecătorul Radu Rareș Dușă de la Curtea de Apel Cluj le-a admis acțiunea avocaților Mikolt Kapcza și Gabriel Marin împotriva a trei Hotărâri de Guvern legate de starea de alertă: HG 826/2021 și HG 932/2021 (privind prelungirea succesivă a stării de alertă, cu câte o lună, din august până în octombrie), precum și HG 990/2021 (pentru modificarea HG 932/2021, în principal în legătură cu implementarea certificatului verde / digital, menit să-i discrimineze pe românii nevaccinati).
Ce a spus judecătorul de la Curtea de Apel Cluj
Iată cum și-a argumentat judecătorul decizia luată. Magistratul argumentează, bazându-se pe însele cifrele comunicate de Guvern, că situația pandemică este departe de gravitatea din mai 2020 (numărul infectărilor zilnice a scăzut), iar Executivul a avut tot timpul din lume în aceste 16 luni să ia măsurile necesare.
El dă exemplul altor state europene, care, la niveluri de infectări comparabile cu cel al României, nu se mai concentrează pe spitalizarea bolnavilor, ci pe izolarea lor temporară, punând de mult capăt stării de alertă, conform jurnaliștilor de la luju.ro.
Judecătorul mai spune că Executivul„îi umilește pe români, dar nu a avut nicio tresărire că asta-vara să permită organizarea unor festivaluri cu sute de mii de participanți, iar săptămâna trecută să desfășoare congresul PNL cu 5.000 de delegați – în niciunul dintre cazuri nefiind respectată distanțarea fizică”, conform sursei citate.
Iată o parte din motivarea instanței de la Curtea de Apel Cluj:
„Trecând la soluționarea fondului cauzei, prin HG nr. 826/05.08.2021 Guvernul României a dispus prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu dată de 11 august 2021 precum și stabilirea măsurilor ce se aplică pentru combaterea și prevenirea pandemiei de COVID 19.
În esență, Guvernul a hotărât prelungirea cu 30 de zile începând cu dată de 11.08.2021 a stării de alertă pe întreg teritoriul țării instituită prin HG 394/2020 și HG anterioare, stabilind pe durata stării de alertă măsurile de prevenire și control al infecțiilor cu coronavirusul SARS COV 2, condițiile concrete de aplicare a acestor măsuri, precum și instituțiile publice care pun în aplicare, care urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă, prevăzute în măsuri pentru creșterea capacității de răspuns și măsuri pentru diminuării impactului tipului de risc.
În ceea ce privește prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, Curtea observă că, Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției a elaborat un document intitulat Notă de Fundamentare iar prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr.53/05.08.2021 s-a propus prelungirea stării de alertă și măsurile aplicate pentru combaterea pandemiei de COVID19.
Prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr.53/05.08.2021 s-au făcut propunerile pentru măsurile ce se impun a fi luate sau menținute în continuare, iar în documentul intitulat Analiză Factorilor de Risc întocmit de Departamentul pentru Situații de Urgență s-a arătat că, din evoluția cazurilor confirmate se observă că media zilnică a persoanelor noi confirmate în perioada analizată este de aprox. 138 de persoane în timp ce totalul cazurilor active ce reprezintă suma cazurilor confirmate în ultimele 14 zile plus persoanele internate la dată raportării cu mai mult de 14 zile de la dată internării la dată de 02.08.2021 este de 1409 persoane.
Alte precizări din motivarea instanței
În Capitolul 'Intensitatea Situației de Urgență', s-a arătat că numărul pacienților internați în cadrul secțiilor de AȚI a avut un trend crescător de la 38 la 23 iulie 2021 la 63 în 02.08.2021, și se menționează o creștere semnificativă a numărului de focare active existente la nivel național de la 6 la 7 fără să se arate în ce măsură acest lucru se reflectă în politică sanitară a Guvernului.
Notă de Fundamentare reia toate aceste date arătate anterior concluzionând că în absența menținerii unor măsuri de restricție este posibil păstrarea sau chiar accentuarea trendului a numărului de cazuri noi manifestat în ultima perioada.
Așa cum arată atât articolul 2 din Legea 55/2020 cât și preambulul legii, măsurile restrictive trebuie însă să fie cu caracter esențialmente temporar, gradual, proporțional cu gravitatea manifestată a epidemiei, necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la viață, integritate fizică și sănătate, în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atinge altor drepturi și libertăți fundamentale.
Această lege a fost adoptată că urmare a instituirii unor măsuri temporare și graduale urmând că măsurile restrictive de drepturi și cele de renunțare sau de relaxare să se dispună cu respectarea principiului egalității de tratament juridic pentru situații comparabile sau identice fapt specificat la art. 1 Dispoziții generale.
Curtea observă că starea de alertă a fost instituită pe teritoriul României prin HG 394/18.05.2020 fiind prelungită succesiv prin HG-uri cu câte 30 de zile până la momentul actual. Anterior a existat instituită starea de urgență din 18.03.2020.
La 18.05.2020 Guvernul a justificat starea de alertă prin necesitatea efectuării unor stocuri de urgență medicală, prin necesitatea unui răspuns amplificat la situația de urgență determinată de răspândirea noului coronavirus, situație care a permis măsuri de achiziționare a stocurilor necesare, măsuri de prevenire și control a infecțiilor.