Transparența e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire la Ministerul Muncii, se plâng organizațiile nonguvernamentale. Schimbarea criteriilor de încadrare în grad de handicap a fost făcută în tăcere.
Un ordin care schimbă criteriile de încadrare în grad de handicap postat pe site- ul ministerului Muncii pe 15 aprilie a trecut neobservat. Nicio asociație a persoanelor cu handicap vizual, auditiv, cu probleme neuromotorii nu a știut de existența lui și, prin urmare, nu a putut face propuneri de îmbunătățire în perioada de 10 zile cât a fost în dezbatere publică. „L-au pus fix în perioada Sărbătorilor Pascale. Probabil ca să nu-l știe nimeni. Și nimeni n-a știut. Ar trebui să mă anunțe, eventual să mi-l și trimită în Braille”, a mărturisit Sergiu Ruba, președintele Asociației Nevăzătorilor.
Nici Nicolae Oniga, președintele Asociației Naționale a Hemofilicilor din România, nu a știut de ordin: „Mai mult, toți au fost miercurea trecută la o întâlnire cu Ministerul Sănătății unde ni s-a promis că ordinul nu va fi promovat înainte de a se întruni comisia comună și a fi discutat cu reprezentanții pacienților. S-a lucrat pe tăcute”. Acesta mai spune că la o citire rapidă ordinul nu este rău pentru că stabilește criterii clare de încadrare în gradul de handicap care până acum nu existau, dar că este incomplet: „Important pentru noi este ca handicapul grav și accentuat să fie considerat handicap permanent astfel încât bolnavii să nu mai fie chemați la evaluări și reevaluări că și așa sunt chinuiți de soartă. Hemofilia este o boală care evoluează, nu involuează”.
„E inuman să chinui bolnavii incurabili”
Aceeași problemă a umilinței pe care o presupune prezentarea an de an la comisia de evaluare a fost invocată și de Adela Chirică, președinta Asociției Dravet a bolnavilor de epilepsie: „Ce mă doare e că nu stabilește handicap pe viață. Cei stabiliți cu handicap grav ar trebui să fie definitiv. Când ai o formă de epilepsie incurabilă, stabilită prin teste genetice, este inuman să chinui bolnavii și pe însoțitorii lor silindu-i să stea la cozi interminabile în condițiile în care știi că bolnavul nu se mai face bine. Aș fi vrut o reglementare cu încadrare definitivă”.
Ce se modifică
Față de ordinul anterior din 2007 sunt prevăzute doar trei grade de handicap în loc de patru (s-a renunțat la handicapul ușor) și sunt introduse criterii clare de încadrare pentru boli care anterior nu erau cuprinse în reglementări. „Hemiplegia este recunoscută ca grad de handicap, ceea ce e în esență e bine. Dar lucrurile puteau fi mai bine organizate”, a opinat Adrian Mihalcea, președintele Asociației Handicapaților Neuromotor.
Mai concret, sunt stabilite regulile de încadrare în grad de handicap pentru nevăzători, cei cu afecțiuni auditive, afecțiuni osteo-articulare, hemofilie, epilepsie, poliartitră, scleroză multiplă etc. De asemenea, un proiect adoptat de Camera Deputaților recent stabilește că prezența persoanelor cu handicap permanent la comisiile de evaluare va avea loc doar în cazul în care există suspiciuni cu privire la nerespectarea criteriilor de încadrare în grad de handicap sau în cazul unor dispoziții ale instanței de judecată.