Judecătorul Mihail Udroiu, proaspăt promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), și-a exprimat opinia cu privire la efectele hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 24 iulie 2023 privind aplicarea deciziilor Curții Constituționale (CCR) și a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în materia prescripției răspunderii penale.
Judecătorul Mihail Udroiu a fost promovat recent la Înalta Curte de Casație și Justiție. În cadrul interviului de la concurs, el a comentat decizia CJUE cu privire la prescripția răspunderii penale. Președintele CSM, Daniel Gradinaru, a fost cel care i-a cerut să își spună punctul de vedere pe subiect.
Judecătorului Mihail Udroiu explică în ce situații poate fi aplicată decizia CJUE
Cinci minute a durat comentariul judecătorului Mihail Udroiu. El a făcut o analiză a decizia CJUE. Concluzia lui a fost că concluzia fiind că aceasta este una spectaculoasă, dar aproape imposibil de aplicat în practică.
„N-am avut nicio cauză până acum, dar am o opinie mai categorică de stricta raportare la infracțiunea de fraudă gravă care aduce interese atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Raportat la limitele sesizării, la limitele dezbaterii făcute de către CJUE, respectiv Convenția PIF (doar Convenția PIF, nu Directiva PIF) și reinterpretarea principiului legalității strict cu referire la infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale UE, cred că decizia CJUE din iulie 2023 trebuie aplicată în următorii parametrii:
- atunci când există o cauză care vizează aplicarea Convenției PIF din 1995 (n.r. - Convenția elaborata în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene), iar nu a Directivei PIF [n.r. - Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotrivă intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal. În paragraful 73 al deciziei CJUE s-a arătat că „În aceste condiții, prima și a doua întrebare trebuie să fie examinate numai în raport cu articolul 325 alineatul (1) TFUE, cu articolul 49 alineatul (1) din carta și cu articolul 2 alineatul (1) din Convenția PIF.”];
- atunci când cauza care se afla pe rolul instanței este o cauză complexă, care presupune o investigație, o anchetă ritmică și îndelungată, iar nu o cauză în care se remarcă o levitație a parchetului pe dosarul de urmărire penala și care e caracterizată printr-o lipsă de ritmicitate a urmăririi penale, din perspectiva standardului riscului sistemic (fiecare dintre componente o să le explic imediat); și
- dacă sunt respectate drepturile fundamentale la nivelul tradițiilor și standardelor constituționale garantate inclusiv de către Tratatele Uniunii Europene”, a spus judecătorului Mihail Udroiu la interviul concurs.
Decizia CJUE poate fi aplicată doar în ipotezele vizate de Convenția PIF
Ulterior, judecătorul Mihail Udroiu, promovat la ICCJ, a făcut mai multe precizări pe baza acestui subiect pentru Lumea Justiției. El a spus că decizia CJUE poate fi aplicată doar în ipotezele vizate de Convenția PIF, dacă este vorba despre o cauză complexă. Judecătorul face referire la o cauză „care implică o anchetă ritmica și îndelungată în care au fost respectate drepturile fundamentale potrivit tradițiilor și standardelor de rang constituțional specifice unui veritabil stat de drept”.
„Într-o atare filosofie interpretativă, deciziile ICCJ, CCR, CJUE - deopotrivă obligatorii - pot coexista în armonia preeminenței dreptului, care exclude orice viziune rigidă ce ar putea fragmenta ordinea juridică.
Decizia CJUE nu vizează nici Directiva PIF și nici ipotezele rezultate din interpretarea art. 67 TFUE ori din art. 52 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, care însă vor trebui avute în vedere în condițiile în care CJUE propune o interpretare de înlăturare sectoriala a aplicării mitior lex și de redefinire a principiului legalității incriminării prin raportare doar la fraude grave împotriva intereselor UE. În plus trebuie avut în vedere că este interzisă analogia în malam parte în aplicarea legii penale, ceea ce împiedică calificarea unor infracțiuni existente în fondul legislativ că fiind ”fraude grave” în considerarea reținerii producerii de ”consecințe deosebit de grave”.
Standardele de rang constituțional care asigură o protecție superioară a drepturilor omului sunt plasate la apexul ordinii juridice, în contextul art. 20 din Constituție. Aplicatiunea lor jurisprudențială va genera un veritabil drept natural pozitiv, apt să exprime pretorian valori constituționale perene privind drepturile omului, care subzistă întotdeauna diversității dreptului din diferite epoci. Prin urmare, atare exigențe nu pot fi neglijate și chiar CJUE face referire la necesitatea respectării acestor drepturi în cuprinsul hotărârii din 24 iulie 2023”, a explicat judecătorul Mihail Udroiu pentru Lumea Justiției.
Curtea Constituțională. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC
Rolul Curții Constituționale în viitor
Judecătorul spune că rolul Curții Constituționale în viitor va fi „să evalueze constituționalitatea legii de transpunere a Directivei PIF”. El mai pune că decizia CJUE oferă ocazia CCR să abordeze coerent două aspecte esențiale:
- stabilirea unei semantici a noțiunii de tradiții constituționale și calificarea forței lor juridice;
- definirea reperelor identității constituționale a ordinii juridice interne.
„Riscul sistemic de impunitate la care face referire CJUE impune o evaluare în concreto iar nu în abstracto. Deopotrivă, trebuie avut în vedere că, față de jurisprudență CEDO, un proces penal cu o durată de 7 ani (durată termenului de prescripție a răspunderii penale pentru fraude contra intereselor financiare a UE) în care se constată inactivitatea organelor de urmărire penală nu satisface exigența unui termen rezonabil că garanție a dreptului la un proces echitabil.
Și în cauzele în care este incidenta Convenția PIF instanțele în aplicarea CJUE trebuie să verifice în concret dacă există un risc sistemic de impunitate și dacă drepturile fundamentale sunt în continuare respectate”, a mai spus judecătorul Mihail Udroiu.